ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11 ianuarie 2013, petiționarul I.I. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1057/57/2012 al Curții de Apel Alba Iulia, susținând că: - împotriva judecătorilor și procurorilor din cadrul Curții de Apel Alba lulia există mai multe plângeri pe rol, motivat ds faptul că, de aproximativ cinci ani, aceștia îl favorizează pe avocatul C.I.S.

- decanul Baroului Hunedoara, față de care nu au luat nicio măsură, deși a comis mai multe fapte penale în legătură cu reprezentarea fostei soții a petiționarului în diverse procese civile; - judecătorii și procurorii din cadrul Curții de Apel Alba lulia sunt incompatibili, având obligația să se abțină de la soluționarea cauzelor în care petiționarul este parte; - i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; - intimatul C.I.S. a lansat amenințări la adresa sa, sugerându-i că are relații și poate influența toate soluțiile ce se vor adopta în cauzele în care acesta este parte; - nu a avut succes în niciunul dintre demersurile procesuale întreprinse în fața Curții de Apel Alba lulia.

Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Curții de Apel Alba lulia a fost înregistrat Dosarul nr. 1057/57/2012, având ca obiect plângerea formulată de petiționarul I.I., în temeiul art. 278 1 C. proc. pen., împotriva rezoluției emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia în Dosarul penal nr. 691/P/2011. În informațiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Ministerul Justiției - Direcția Elaborare Acte Normative - Serviciul Judiciar, Documentare, Protecția Drepturilor și Libertăților Fundamentale, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că acesta a fost soluționat prin sentința penală nr. 4 din 15 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia.

Se mai reține că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că petiționarul este autorul unui număr foarte mare de plângeri întemeiate pe dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., ce vizează rezoluții de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul C.I.S., plângerile penale îndreptate împotriva acestei persoane devenind o constantă în comportamentul petiționarului. Cu privire la primul motiv de strămutare, se arată că plângerile penale îndreptate de petiționar împotriva judecătorilor din cadrul Curții de Apel Alba lulia și procurorilor Parchetului de pe lângă această instanță nu sunt în măsură să influențeze soluțiile în dosarele în care acesta este parte. Referitor la conduita magistraților care nu s-au abținut în dosarele în care petiționarul este parte, se arată că verificările efectuate relevă faptul că, în cauzele respective, nu existau motive care să justifice abținerea, iar cererile de recuzare au fost respinse.

Pe de altă parte, nici susținerile petiționarului privitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil nu au fost apreciate ca fiind întemeiate, în cauză fiind respectate toate garanțiile procesuale impuse de art. 6 din Convenția pentru apărarea dreptuilor omului și a libertăților fundamentale. Se mai arată că petiționarul a fost legal citat, dându-i-se posibilitatea de a-și formula apărări și de a depune la dosar toate actele necesare în susținerea plângerii, însă acesta a ales să nu se prezinte la niciun termen de judecată, ci numai să depună la dosar un set de înscrisuri. Totodată, se reține că respingerea plângerilor formulate de petiționar în temeiul art. 278 1 C. proc. pen. nu echivalează automat cu o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate, nu au putut fi desprinse date concrete care să confirme susținerile petiționarului privitoare la amenințările pe care intimatul C.I.S. i le-ar fi adresat. Având în vedere că susținerile petițioanrului nu sunt confirmate de date concrete și că derularea procedurilor judiciare nu crează suspiciuni rezonabile cu privire la obiectivitatea instanței de judecată, s-a opinat în sensul respingerii cererii de strămutare. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii 134/2010 privind C. proc.

civ., publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013, Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători ori procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.

În cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite. în cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În speță, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiționar nu se regăsesc în prevederile art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și, în consecință, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul I.I. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1057/57/2012 al Curții de Apel Alba Iulia. Obligă petiționarul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2013.