ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11 ianuarie 2013, petiționarul

I.I. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului

nr. 1057/57/2012 al Curții de Apel Alba Iulia, susținând că:

- împotriva judecătorilor și procurorilor

din cadrul Curții de Apel Alba lulia există mai multe plângeri pe rol, motivat ds

faptul că, de aproximativ cinci ani, aceștia îl favorizează pe avocatul C.I.S. -

decanul Baroului Hunedoara, față de care nu au luat nicio măsură, deși a comis mai

multe fapte penale în legătură cu reprezentarea fostei soții a petiționarului în

diverse procese civile;

- judecătorii și procurorii din cadrul

Curții de Apel Alba lulia sunt incompatibili, având obligația să se abțină de la

soluționarea cauzelor în care petiționarul este parte;

- i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil,

prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale;

- intimatul C.I.S. a lansat amenințări

la adresa sa, sugerându-i că are relații și poate influența toate soluțiile ce se

vor adopta în cauzele în care acesta este parte;

- nu a avut succes în niciunul dintre demersurile

procesuale întreprinse în fața Curții de Apel Alba lulia.

Verificând actele și lucrările dosarului,

Înalta Curte constată că pe rolul Curții de Apel Alba lulia a fost înregistrat Dosarul

nr. 1057/57/2012, având ca obiect plângerea formulată de petiționarul I.I., în temeiul

art. 278

1

C. proc. pen., împotriva rezoluției emise de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Alba lulia în Dosarul penal nr. 691/P/2011.

În informațiile solicitate potrivit

art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Ministerul Justiției - Direcția Elaborare

Acte Normative - Serviciul Judiciar, Documentare, Protecția Drepturilor și Libertăților

Fundamentale, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare

s-a solicitat, precizându-se, totodată, că acesta a fost soluționat prin sentința

penală nr. 4 din 15 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia.

Se mai reține că, în urma verificărilor

efectuate, s-a constatat că petiționarul este autorul unui număr foarte mare de

plângeri întemeiate pe dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., ce vizează

rezoluții de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul C.I.S., plângerile

penale îndreptate împotriva acestei persoane devenind o constantă în comportamentul

petiționarului.

Cu privire la primul motiv de strămutare,

se arată că plângerile penale îndreptate de petiționar împotriva judecătorilor din

cadrul Curții de Apel Alba lulia și procurorilor Parchetului de pe lângă această

instanță nu sunt în măsură să influențeze soluțiile în dosarele în care acesta este

parte.

Referitor la conduita magistraților care

nu s-au abținut în dosarele în care petiționarul este parte, se arată că verificările

efectuate relevă faptul că, în cauzele respective, nu existau motive care să justifice

abținerea, iar cererile de recuzare au fost respinse.

Pe de altă parte, nici susținerile petiționarului

privitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil nu au fost apreciate ca

fiind întemeiate, în cauză fiind respectate toate garanțiile procesuale impuse de

art. 6 din Convenția pentru apărarea dreptuilor omului și a libertăților fundamentale.

Se mai arată că petiționarul a fost legal

citat, dându-i-se posibilitatea de a-și formula apărări și de a depune la dosar

toate actele necesare în susținerea plângerii, însă acesta a ales să nu se prezinte

la niciun termen de judecată, ci numai să depună la dosar un set de înscrisuri.

Totodată, se reține că respingerea plângerilor formulate de petiționar în temeiul

art. 278

1

C. proc. pen. nu echivalează automat cu o încălcare a dreptului

la un proces echitabil.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate,

nu au putut fi desprinse date concrete care să confirme susținerile petiționarului

privitoare la amenințările pe care intimatul C.I.S. i le-ar fi adresat.

Având în vedere că susținerile petițioanrului

nu sunt confirmate de date concrete și că derularea procedurilor judiciare nu crează

suspiciuni rezonabile cu privire la obiectivitatea instanței de judecată, s-a opinat

în sensul respingerii cererii de strămutare.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru

degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare

a Legii 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013,

Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de

apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei

cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa

la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, în cazul în care imparțialitatea

judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale

sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori

când una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv

printre judecători ori procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.

În cauză, nici una dintre cerințele

art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite. în cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea

instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului

că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța

investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita

judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție

imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința

imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele

lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările

concrete ale cauzelor.

În speță, Înalta Curte constată că motivele

invocate de petiționar nu se regăsesc în prevederile art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și, în consecință, neexistând

motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă,

ca neîntemeiată.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge,

ca neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul I.I. pentru strămutarea judecării

cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 1057/57/2012 al Curții de Apel Alba Iulia.

Obligă petiționarul la plata sumei de 100

RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18

martie 2013.