ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 734/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 734/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, se află înregistrat Dosarul nr. x/2016, având ca obiect soluționarea recursului declarat de pârâtul A. împotriva Deciziei civile nr. 525 din 27 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata B., str. x având ca obiect pretenții.
Încheierea de amânare a pronunțării
Prin încheierea din data de 12 septembrie 2019, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la 26 septembrie 2019.
Calea de atac formulată în cauză
Împotriva acestei încheieri, de amânare a pronunțării, pârâtul A. a formulat recurs.
Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților la data de 16 ianuarie 2020.
Apărările formulate în cauză
Părțile nu au depus punct de vedere la raport.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 234 C. proc. civ. "dispozițiile privitoare la deliberare, opinie separată, precum și orice alte dispoziții referitoare la hotărârile prin care instanța se dezînvestește de judecarea fondului cererii se aplică în mod corespunzător și încheierilor. (2) În cazul în care încheierile pronunțate de instanță pe parcursul judecății sunt supuse apelului sau, după caz, recursului separat de hotărârea de fond, dosarul se înaintează instanței superioare în copie certificată de grefa instanței a cărei încheiere se atacă".
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 235 C. proc. civ. "instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase".
Potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, toate încheierile care preced hotărârea și care au ca scop pregătirea soluționării pricinii sunt încheieri premergătoare.
Unele dintre aceste încheieri pot conține dispoziții pur premergătoare (încheieri preparatorii), care nu leagă instanța sau, dimpotrivă, pot conține soluționări parțiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanța (încheieri interlocutorii), în sensul că instanța nu mai poate reveni asupra celor hotărâte.
În speță, recurentul-pârât supune căii extraordinare de atac a recursului o încheiere prin care instanța a amânat pronunțarea asupra judecării în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (1) C. proc. civ., întocmind în acest sens o încheiere premergătoare cu caracter preparatoriu.
Textele legale anterior citate instituie condiții speciale cu privire la calea de atac ce se poate declara împotriva unei încheieri în funcție de caracterul preparatoriu sau interlocutoriu al acesteia.
Astfel, prin încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, instanța de judecată ia unele măsuri în vederea cercetării și soluționării cauzei, fără a anticipa soluția, nefiind rezolvate aspecte sau împrejurări legate de fondul cauzei.
De aceea, acest tip de încheiere face corp comun cu hotărârea ce se pronunță în cauză, putând fi atacată odată cu aceasta, fiind susceptibilă de aceeași cale de atac ce poate fi exercitată împotriva acestei hotărâri, în măsura în care respectiva hotărâre are deschisă vreo cale de atac.
În cauză, prin încheierea recurată, instanța a amânat la data de 26 septembrie 2019 pronunțarea asupra cauzei.
Ulterior, prin Decizia nr. 4880 din 26 septembrie 2019, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a constatat perimat recursul formulat de recurentul A. împotriva Deciziei civile nr. 525 din 27 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. x/2016.
În ceea ce privește încheierea atacată cu prezentul recurs, se constată că aceasta este o încheiere premergătoare cu caracter preparatoriu care poate fi atacată doar odată cu fondul, făcând corp comun cu hotărârea finală și, prin urmare, are aceeași soartă ca și hotărârea finală.
Având în vedere aceste considerente, precum și împrejurarea că pârâtul A. a înțeles să formuleze recurs numai împotriva încheierii de amânare a pronunțării, față de dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte reține că recursul formulat este inadmisibil.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.
Față de cele ce preced, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de ședință din 12 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 martie 2020.