ÎCCJ, Decizia nr. 264/2020

Asupra admisibilității în principiu a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019.1, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea formulată de petentul A., prin care solicita completarea și lămurirea dispozitivului încheierii de ședință din 11 decembrie 2019, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respinsă cererea de strămutare formulată de același petent.

Instanța de judecată a reținut, în esență, că nu sunt incidente dispozițiile art. 443 și 444 din C. proc. civ., întrucât instanța s-a pronunțat asupra cererilor cu care petentul a învestit-o, pe de o parte, iar aspectele invocate de petent nu pot face obiectul unei cereri de completare sau lămurire a dispozitivului hotărârilor judecătorești, eventualele nereguli în procedura de citare putând fi invocate în cadrul unei proceduri speciale, reglementate de legiuitor în acest scop.

Împotriva încheierii din 22 ianuarie 2020, petentul a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători sub nr. x/2020, susținând că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, pentru motivele pe care urmează să le menționeze, printr-un memoriu separat, după ce-i va fi comunicată încheierea.

Conform art. 24 din C. proc. civ., în cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 din același cod, întrucât procesul a fost început la 24.04.2015, astfel că nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 (în vigoare de la 21 decembrie 2018), prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a concluzionat în sensul că acesta nu este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 19 octombrie 2020, completul de filtru a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, actul fiind comunicat recurentului.

II. Considerentele Înaltei Curți

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În cauză, recursul a fost declarat împotriva unei încheieri date asupra unei cereri de completare și lămurire a dispozitivului unei încheierii prin care a fost respinsă o cerere de strămutare.

Potrivit art. 446 din C. proc. civ.:

"Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea."

De asemenea, potrivit art. 144 din același cod:

"(1) Cererea de strămutare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților din proces.

(2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă.

(…)"

Rezultă, din dispozițiile legale citate, că încheierea recurată în cauză, fiind pronunțată asupra unei hotărâri date cu privire la o cerere de strămutare, care este o hotărâre definitivă, nu se circumscrie categoriilor de hotărâri supuse recursului, prevăzute de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., de art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau de alte dispoziții legale speciale.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. (7) din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Completul de filtru va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.1.

Fără cale de atac, potrivit art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Pronunțată în ședința publică din 14 decembrie 2020.