ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 961/2016
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 961/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 961/2016
Asupra cauzei penale de
față, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 862/A din 08
hmie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București,
secția a Il-a penală, în Dosarul nr. x/3/2006, s-a
dispus, cu relevanță în cauza de față ce vizează contestarea unei măsuri
asigurătorii, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii civile promovată de partea
civilă SC A. SA Onești, prin lichidator judiciar SC B. SRL.
În baza art. 112
alin. (1) lit. e) C. pen., a fost confiscată de la inculpații C., D., E., F. și
de la părțile responsabile civilmente SC G. SRL (prin administrator judiciar H.)
și SC I. SRL (prin administrator judiciar SC J. IPURL) suma de 137.442.576,7
lei dobândită prin săvârșirea infracțiunilor și care nu servește la
despăgubirea persoanei vătămate SC K. SA Onești, la care se adaugă dobânzile și
penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la
data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății.
În baza art. 112
alin. (1) lit. e) C. pen., a fost confiscată de la inculpatul L. și de la
partea responsabilă civilmente SC M. SA, de la inculpatul C. și de la părțile
responsabile civilmente SC G. SRL (prin administrator judiciar H.) și SC I. SRL
(prin administrator judiciar SC J. IPURL) și de la inculpații N. și O. suma de
162.993.336,8 lei (143.491.167 + 19.502.169,8 lei), care nu servește
despăgubirii persoanei vătămate SC A. SA, la care se adaugă majorările și
penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la
data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății.
În baza art. 33
alin. (1) și (3) din Legea nr. 656/2002 modificată rap. la art. 112 alin. (1) lit.
e și art. 112 alin. (6) C. pen., a fost confiscată de la inculpatul L. suma de
21.697.600 lei, reprezentând valoarea creanței dobândite de inculpat față de SC
M. SA.
În baza art.
32 din Legea nr. 656/2002 și a art. 249 C. proc. pen., s-a menținut măsura
sechestrului asigurător instituită prin ordonanțele procurorului din datele de
12 ianuarie 2005 (Dosar nr. x/P/2003 - filele 43-55, vol. 24 d.u.p.), 15
decembrie 2005 (Dosar nr. x/D/P/2005, filele 222-225, vol. 24 d.u.p.), 19
ianuarie 2006 (filele 192-203, vol. 24 d.u.p.), 17 aprilie 2006 (filele
283-300, vol. 24 d.u.p.), 18 aprilie 2006 (filele 264-282, vol. 24, d.u.p.), 23
iunie 2006 (filele 368-386, vol. 24, d.u.p.) si 04 iulie 2006 (filele 310-330,
vol. 24 d.u.p. - cu mențiunea ca suma de 15.224.450 lei asupra căreia s-a
instituit sechestrul a fost transferata din contul aparținând SC I. SRL in
contul
deschis de
administratorul judiciar SC P. IPURL la SC R. SA - Sucursala Kiseleff),
asupra bunurilor aparținând
inculpaților C., L., D. și părților responsabile civilmente SC S. SRL București
(actualmente SC G. SRL prin administrator judiciar H.) și SC M. SA, măsură pe
care o instituie, respectiv extinde asupra tuturor bunurilor mobile și imobile
aparținând tuturor inculpaților și tuturor părților responsabile civilmente,
inclusiv asupra conturilor, a dobânzilor aferente sumelor înscrise la credit,
ce vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară
și asupra activelor societăților comerciale la care inculpații și părțile
responsabile civilmente figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați
(acționari) sau administratori, situate în țară sau în străinătate, cu
evidențierea tuturor actelor de dispoziție efectuate asupra acestora, care se
vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorii,
după cum urmează:
-
până la concurența sumei de
184.690.936,8 lei (162.993.336,8 lei + 21.697.600 lei), la care s-au adăugat
majorările și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în
vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la data executării
integrale a plății, în ceea ce îl privește pe inculpatul L.;
-
până la concurența sumei de
162.993.336,8 lei, la care s-au adăugat majorările si penalitățile aferente
calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii
prejudiciului și până la data executării integrale a plății, în ceea ce îi
privește pe partea responsabila civilmente SC M. SA și pe inculpații N. și O.;
-
până la concurența sumei de
300.435.913,5 lei (137.442.576,7 + 162.993.336,8 lei), la care s-au adăugat
dobânzile și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în
vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la data executării
integrale a plății, în ceea ce îi privește pe inculpatul C. și părțile
responsabile civilmente SC S. SRL București (actualmente SC G. SRL prin
administrator judiciar H.) și SC I. SRL bucurești (prin administrator judiciar SC
J. IPURL);
-
până la concurența sumei de
137.442.576,7 lei, la care s-au adăugat dobânzile și penalitățile aferente
calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii
prejudiciului și până la data executării integrale a plății, în ceea ce îi
privește pe inculpații D., E. și F.
Îîn
cursul de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii s-a dispus a se
stabili și destinația sumei de 15.224.450 lei, asupra căreia s-a instituit
sechestrul din 04 iulie 2006 (filele 310-330, vol.24 d.u.p.), care a fost
transferată din contul aparținând SC I. SRL în contul deschis de
administratorul judiciar SC P. IPURL la SC R. SA - Sucursala Kiseleff), având
în vedere că asupra acestei sume de bani a fost menținut sechestrul prin
sentința penală nr. 2858 din data de 16 decembrie 2014 a Tribunalului București,
secția I penală, iar în măsura în care s-a dispus de emolumentul
acestui transfer urmând a se sechestra
bunuri până la concurența sumei cuprinse în ordinul de sechestru.
În baza art.
250 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a popririi asupra
sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaților sau părților responsabile
civilmente de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele
prevăzute de lege, de la data primirii prezentei decizii, sumele de bani
datorate de debitori urmând a fi consemnate la dispoziția organului de
executare, în termen de 5 zile de la scadență, recipisele urmând a fi predate
organului de executare în termen de 24 de ore de la consemnare.
Împotriva
Deciziei
penale nr. 862/A
din 08 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală,
în Dosarul nr. x/3/2006, contestatoarea SC T. SRL a formulat contestație, aceasta
fiind înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 30 iunie 2016.
Examinând
prioritar cererea de sesizare a completului competent în vederea pronunțării
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formulată de
reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că este inadmisibilă.
Potrivit
dispozițiilor art. 475 C. proc. pen., dacă, în cursul judecății, un complet de
judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al
tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că
există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a
cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a
statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și
nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va
putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin
care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost
sesizată.
În
cauză, Înalta Curte apreciază că nu sunt întrunite cumulativ condițiile
prevăzute de textul de lege, respectiv problema de drept privitor la care se
solicită sesizarea completului competent al Înaltei Curți - pentru a stabili
dacă este admisibilă sau nu contestația împotriva unei decizii definitive
pronunțată în apel, cu privire la măsurile asigurătorii - nu constituie o
veritabilă problemă de drept, de care ar depinde soluționarea pe fond a cauzei,
având în vedere dispozițiile procesual penale incidente în materie.
Pentru
aceste motive, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de
reprezentantul Ministerului Public de sesizare a completului competent în
vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni
de drept.
2.
Examinând contestația formulată, sub aspectul excepției de inadmisibilitate
invocată de Parchet, Înalta Curte constată că prezenta cale de atac este
inadmisibilă, urmând a fi respinsă pentru considerentele ce se vor arăta în
continuare:
Potrivit
dispozițiilor art. 250 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate
prin O.U.G. nr. 18/2016, pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010
privind C. proc. pen., în vigoare de la 23 mai 2016, împotriva încheierii prin
care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră
preliminară, de instanța de judecată sau de instanța de apel, inculpatul,
procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen
de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Contestația se
depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanța de judecată
sau instanța de apel care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează,
împreună cu dosarul cauzei, după caz. judecătorului de cameră preliminară de la
instanța ierarhic superioară, respectiv instanței ierarhic superioare, în
termen de 48 de ore de la înregistrare.
Din
actele dosarului, rezultă că prezenta contestație a fost formulată la data de
13 aprilie 2016, fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București.
În
raport cu data formulării contestației - 13 aprilie 2016, Înalta Curte constată
că a fost exercitată anterior intrării în vigoare a textului mai susmenționat,
care nu produce efecte retroactive.
De
asemenea, nici Decizia Curții Constituționale nr. 24 din 20 ianuarie 2016, în
vigoare din 12 aprilie 2016, nu produce efectele invocate de apărare în cauză.
Astfel,
din considerentele instanței de contencios constituțional, rezultă aceeași
soluție legislativă reglementată prin O.U.G. nr. 18/2016, în textul art. 250 C.
proc. pen., respectiv instituirea unei căi de atac separate împotriva încheierii
prin care a fost luată măsura asigurătorie de către judecătorul de cameră
preliminară ori de către instanța de judecată, fie de fond, fie de apel.
Or, în
cauză, contestația a fost exercitată împotriva unei decizii pronunțate de
instanța de apel, hotărârea fiind definitivă la data de 18 iunie 2015.
Așa cum
a reținut și Curtea Constituțională, în situația în care persoana interesată
este împiedicată să exercite până la soluționarea cauzei pe fond o cale de atac
împotriva legalității și temeiniciei încheierii judecătorului de cameră
preliminară sau a instanței de judecată de luare a unei măsuri asigurătorii sau
nu are nicio cale de atac împotriva unei astfel de încheieri dispusă de instanța
de judecată cu prilejul soluționării apelului, aceasta nu își poate valorifica
și apăra drepturile fundamentale în fața unei instanțe de control judiciar.
Înalta
Curte reține, pe de o parte, că prevederile procesual penale anterioare,
cuprinse în art. 250 alin. (6) C. proc. pen. ofereau garanția cenzurării unei
măsuri asigurătorii, la instanță, în termen de 3 zile de la data punerii în
executare a măsurii, iar, pe de altă parte, luarea măsurilor asigurătorii a
făcut obiectul deliberării și soluționării acțiunii penale și civile cu care au
fost investite instanțele de fond și apel, printr-o decizie definitivă, astfel
că cenzurarea unei astfel de dispoziții cu caracter definitiv nu poate face
obiectul unei contestații.
Potrivit
art. 129 din Constituția României, „împotriva hotărârilor judecătorești,
părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
condițiile legii".
Așadar,
posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești
este statuată prin însăși legea fundamentală.
Din
economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești, inclusiv
hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de
atac determinate de lege.
Limitând
calea de atac menționată exclusiv la încheierile prin care s-a dispus luarea
unei măsuri asigurătorii de către instanța de apel, o decizie a aceleiași
instanțe de apel nu mai poate fi obiectul exercitării acestei căi de atac.
Or,
recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea
procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și,
din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru
considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația
formulată de contestatoarea SC T. SRL cu privire la măsurile asigurătorii
instituite prin Decizia penală nr. 862/A din 08 iunie 2015, pronunțată de Curtea
de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/3/2006.
Va
obliga contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Onorariul
parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea
apărătorului ales, în sumă de 35 lei, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă,
cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public de sesizare a
completului competent în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept.
Respinge,
ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea SC T. SRL cu privire
la măsurile asigurătorii instituite prin Decizia penală nr. 862/A din 08 iunie
2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr.
x/3/2006.
Obligă
contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat.
Onorariul
parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea
apărătorului ales, în sumă de 35 lei, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 05 iulie 2016.