ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 962/2016

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 962/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 962/2016

Asupra cauzei penale de

față, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 862/A din 08

iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, în Dosarul nr.

x/3/2006, s-a dispus, cu relevanță în cauza de față ce vizează contestarea unei

măsuri asigurătorii, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii civile promovată de

partea civilă SC A. SA Onești, prin lichidator judiciar SC B. SRL.

În baza art. 112

alin. (1) lit. e) C. pen., a fost confiscată de la inculpații C., D., E., F. și

de la părțile responsabile civilmente SC G SRL (prin administrator judiciar SC

H. SRL) și SC I. SRL (prin administrator judiciar SC J. IPURL) suma de

137.442.576,7 lei dobândită prin săvârșirea infracțiunilor și care nu servește

la despăgubirea persoanei vătămate SC F. SA Onești, la care se adaugă dobânzile

și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de

la data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății.

În baza art. 112

alin. (1) lit. e) C. pen., a fost confiscată de la inculpatul L. și de la

partea responsabilă civilmente SC M. SA, de la inculpatul C. și de la părțile

responsabile civilmente SC G SRL (prin administrator judiciar SC H. SRL) și SC

I. SRL (prin administrator judiciar SC J. IPURL) și de la inculpații N. și O.

suma de 162.993.336,8 lei (143.491.167 + 19.502.169,8 lei), care nu servește

despăgubirii persoanei vătămate SC A. SA, la care se adaugă majorările și

penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la

data producerii prejudiciului și până la data executării integrale a plății.

În baza art. 33

alin. (1) și (3) din Legea nr. 656/2002 modificată rap. la art. 112 alin. (1) lit.

e) și art. 112 alin. (6) C. pen., a fost confiscată de la inculpatul L. suma de

21.697.600 lei, reprezentând valoarea creanței dobândite de inculpat față de SC

M. SA.

În baza art.

32 din Legea nr. 656/2002 și a art. 249 C. proc. pen., s-a menținut măsura

sechestrului asigurător instituită prin ordonanțele procurorului din datele de

12 ianuarie 2005 (Dosar nr. x/P/2003 - filele 43-55, vol. 24 d.u.p.), 15

decembrie 2005 (Dosar nr. x/D/P/2005, filele 222-225, vol. 24 d.u.p.), 19

ianuarie 2006 (filele 192-203, vol. 24 d.u.p.), 17 aprilie 2006 (filele

283-300, vol. 24 d.u.p.), 18 aprilie 2006 (filele 264-282, vol. 24, d.u.p.), 23

iunie 2006 (filele 368-386, vol. 24, d.u.p.) si 04 iulie 2006 (filele 310-330,

vol. 24 d.u.p. - cu mențiunea ca suma de 15.224.450 lei asupra căreia s-a

instituit sechestrul a fost transferata din contul aparținând SC I. SRL in

contul deschis de administratorul judiciar SC P. IPURL la SC R. SA  - Sucursala

Kiseleff), asupra bunurilor aparținând inculpaților C., L., D. și părților

responsabile civilmente SC S. SRL București (actualmente SC G. SRL prin

administrator judiciar SC H. SRL) și SC M. SA, măsură pe care o instituie,

respectiv extinde asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând tuturor

inculpaților și tuturor părților responsabile civilmente, inclusiv asupra

conturilor, a dobânzilor aferente sumelor înscrise la credit, ce vor curge în

continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară și asupra

activelor societăților comerciale la care inculpații și părțile responsabile

civilmente figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați (acționari)

sau administratori, situate în țară sau în străinătate, cu evidențierea tuturor

actelor de dispoziție efectuate asupra acestora, care se vor identifica în

cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorii, după cum urmează:

-

până la concurența sumei de

184.690.936,8 lei (162.993.336,8 lei + 21.697.600 lei), la care s-au adăugat

majorările și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în

vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la data executării

integrale a plății, în ceea ce îl privește pe inculpatul L.;

-

până la concurența sumei de

162.993.336,8 lei, la care s-au adăugat majorările si penalitățile aferente

calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii

prejudiciului și până la data executării integrale a plății, în ceea ce îi

privește pe partea responsabila civilmente SC M. SA și pe inculpații N. și O.;

-

până la concurența sumei de

300.435.913,5 lei (137.442.576,7 + 162.993.336,8 lei), la care s-au adăugat

dobânzile și penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în

vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la data executării

integrale a plății, în ceea ce îi privește pe inculpatul C. și părțile

responsabile civilmente SC S. SRL București (actualmente SC G. SRL prin

administrator judiciar SC H. SRL) și SC I. SRL București (prin administrator

judiciar SC J. IPURL);

-

până la concurența sumei de 137.442.576,7

lei, la care s-au adăugat dobânzile și penalitățile aferente calculate potrivit

legislației fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului și până la

data executării integrale a plății, în ceea ce îi privește pe inculpații D.,

Sălăjan Bogdan și F..

În cursul de

aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii s-a dispus a se stabili și

destinația sumei de 15.224.450 lei, asupra căreia s-a instituit sechestrul din

04 iulie 2006 (filele 310-330, vol.24 d.u.p.), care a fost transferată din contul

aparținând SC I. SRL în contul deschis de administratorul judiciar SC P. IPURL

la SC R. SA - Sucursala Kiseleff), având în vedere că asupra acestei sume de

bani a fost menținut sechestrul prin sentința penală nr. 2858 din data de 16

decembrie 2014 a Tribunalului

București,

secția I penală, iar în măsura în care s-a dispus de emolumentul acestui

transfer urmând a se sechestra bunuri până la concurența sumei cuprinse în

ordinul de sechestru.

În baza art.

250 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a popririi asupra

sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaților sau părților responsabile

civilmente de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele

prevăzute de lege, de la data primirii prezentei decizii, sumele de bani datorate

de debitori urmând a fi consemnate la dispoziția organului de executare, în

termen de 5 zile de la scadență, recipisele urmând a fi predate organului de

executare în termen de 24 de ore de la consemnare.

Împotriva Deciziei

penale nr. 862/A din 08 iunie

2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul

nr. x/3/2006, contestatoarea SC T. SA a formulat contestație în termen legal,

aceasta fiind înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 30 iunie

2016.

1.

Examinând prioritar cererea de sesizare

a completului competent în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru

dezlegarea unor chestiuni de drept formulată de reprezentantul Ministerului

Public, Înalta Curte constată că este inadmisibilă.

Potrivit

dispozițiilor art. 475 C. proc. pen., dacă, în cursul judecății, un complet de

judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al

tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că

există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a

cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a

statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și

nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va

putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin

care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost

sesizată.

În cauză, Înalta

Curte apreciază că nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de textul

de lege, respectiv problema de drept privitor la care se solicită sesizarea

completului competent al Înaltei Curți - pentru a stabili dacă este admisibilă

sau nu contestația împotriva unei decizii definitive pronunțată în apel, cu

privire la măsurile asigurătorii - nu constituie o veritabilă problemă de

drept, de care ar depinde soluționarea pe fond a cauzei, având în vedere

dispozițiile procesual penale incidente în materie.

Pentru aceste motive,

urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de reprezentantul

Ministerului Public de sesizare a completului competent în vederea pronunțării

unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

contestația formulată, sub aspectul excepției de inadmisibilitate invocată de

Parchet, Înalta Curte constată că prezenta cale de atac este inadmisibilă,

urmând a fi respinsă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit

dispozițiilor art. 250

1

alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost

modificate prin O.U.G. nr. 18/2016, pentru modificarea și completarea Legii nr.

13 5/2010 privind C. proc. pen., în vigoare de la 23 mai 2016, împotriva

încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către

judecătorul de cameră preliminară, de instanța de judecată sau de instanța de

apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face

contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la

comunicare. Contestația se depune, după caz, la judecătorul de cameră

preliminară, instanța de judecată sau instanța de apel care a pronunțat

încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz,

judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară,

respectiv instanței ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la

înregistrare.

Din actele

dosarului, rezultă că prezenta contestație a fost formulată la data de 13

aprilie 2016, fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București.

În raport cu

data formulării contestației - 13 aprilie 2016, Înalta Curte constată că a fost

exercitată anterior intrării în vigoare a textului mai sus-menționat, care nu

produce efecte retroactive.

De asemenea,

nici Decizia Curții Constituționale nr. 24 din 20 ianuarie 2016, în vigoare din

12 aprilie 2016, nu produce efectele invocate de apărare în cauză.

Astfel,

din considerentele instanței de contencios constituțional, rezultă aceeași

soluție legislativă reglementată prin O.U.G. nr. 18/2016, în textul art. 250 C.

proc. pen., respectiv instituirea unei căi de atac separate împotriva încheierii

prin care a fost luată măsura asigurătorie de către judecătorul de cameră

preliminară ori de către instanța de judecată, fie de fond, fie de apel.

Or, în

cauză, contestația a fost exercitată împotriva unei decizii pronunțate de

instanța de apel, hotărârea fiind definitivă la data de 18 iunie 2015.

Așa cum a

reținut și Curtea Constituțională, în situația în care persoana interesată este

împiedicată să exercite până la soluționarea cauzei pe fond o cale de atac

împotriva legalității și temeiniciei încheierii judecătorului de cameră

preliminară sau a instanței de judecată de luare a unei măsuri asigurătorii sau

nu are nicio cale de atac împotriva unei astfel de încheieri dispusă de

instanța de judecată cu prilejul soluționării apelului, aceasta nu își poate

valorifica și apăra drepturile fundamentale în fața unei instanțe de control

judiciar.

Înalta Curte

reține, pe de o parte, că prevederile procesual penale anterioare, cuprinse în art.

250 alin. (6) C. proc. pen. ofereau garanția cenzurării unei măsuri

asigurătorii, la instanță, în termen de 3 zile de la data punerii în executare

a măsurii, iar, pe de altă parte, luarea măsurilor asigurătorii a făcut

obiectul deliberării și soluționării acțiunii penale și civile cu care au fost

investite instanțele de fond și apel, printr-o decizie definitivă, astfel că

cenzurarea unei astfel de dispoziții cu caracter definitiv nu poate face

obiectul unei contestații.

Potrivit art. 129

din Constituția României, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile

interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile

legii".

Așadar,

posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești

este statuată prin însăși legea fundamentală.

Din

economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești, inclusiv

hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de

atac determinate de lege.

Limitând

calea de atac menționată exclusiv la încheierile prin care s-a dispus luarea

unei măsuri asigurătorii de către instanța de apel, o decizie a aceleiași

instanțe de apel nu mai poate fi obiectul exercitării acestei căi de atac.

Or,

recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea

procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și,

din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru

considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația

formulată de contestatoarea SC T. SA cu privire la măsurile asigurătorii

instituite prin Decizia penală nr. 862/A din 08 iunie 2015, pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/3/2006.

Va obliga

contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Onorariul

parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea

apărătorului ales, în sumă de 35 lei, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E D I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public de

sesizare a completului competent în vederea pronunțării unei hotărâri

prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea SC T. SA cu privire la

măsurile asigurătorii instituite prin Decizia penală nr. 862/A din 08 iunie

2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul

nr. x/3/2006.

Obligă

contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Onorariul

parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea

apărătorului ales, în sumă de 35 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 05 iulie 2016.