ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3538/2016

Decizia nr. 3538/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință nr. 412 din 8 iunie 2016, Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența materială de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociația Composesorală A. Vulcan, în contradictoriu cu pârâții Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Timișoara și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentința civilă nr. 200 din 9 septembrie 2016, a declinat competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta Asociația Composesorală A. Vulcan, în contradictoriu cu pârâții Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Timișoara și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara.

Constatând ivit conflict negativ de competență a sesizat secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Hunedoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, „(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (1

1

) Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.”

Deci, art. 10 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Înalta Curte constată că obiectul principal al acțiunii îl constituie acordarea compensațiilor bănești sub forma ajutoarelor de stat față de măsurile restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare , potrivit H.G. nr. 861/2009.

Reclamantul urmărește plata unor sume de bani, caz în care criteriul determinant în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei este valoarea obiectului pricinii și nu rangul autorității, potrivit art. 10 din Legea contenciosului administrativ.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Asociația Composesorală A. Vulcan și pârâții Garda Forestieră Timișoara și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 decembrie 2016.