SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 25005/18 Kemal ÖZEL și alții împotriva Türkiye (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 23 noiembrie 2023 într-un comitet compus din Frederic Krenc , președintele Diana Sârcu, Davor Derenčinović , judecători și Viktoriya Maradudina, grefier adjunct al secțiunii f.f. Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 7 mai 2018, având în vedere declarația guvernului pârât prin care se solicită Curții să șteargă cererea de rol, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților se află în tabelul anexat. Reclamanții au fost reprezentați în fața Curții de către domnul Y. Karaarslan, avocat care exercită funcția la Bingöl.
RĂSPUNSURILE pe care reclamanții le-au formulat din art. 6 din convenție și din art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție (în continuarea unei proceduri de expropriere de urgență, în pofida hotărârilor judecătorești care afectează actul administrativ care constituia temeiul juridic al acesteia) au fost comunicate guvernului turc ( La 29 aprilie 2022, guvernul a informat Curtea că recurentul Hanifi Özel, născut în 1958, a decedat în 2019. Curtea arată că , Comisia nu constată nicio circumstanță specială privind respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite în Convenție și în protocoalele sale care impun continuarea examinării cererii, cu condiția ca aceasta să se refere la Hanifi Özel; prin urmare, această parte a cererii trebuie eliminată din rol.
În plus, Curtea a fost informată cu privire la decesul recurentului Remezen chakakan și cu privire la dorința unora dintre acești moștenitori de a continua cererea. Curtea amintește că, în mai multe cauze în care un reclamant a decedat în timpul procedurii, aceasta a luat în considerare voința exprimată de moștenitori sau rude apropiate de a o urmări (a se vedea, printre altele, Malhous c. Republica Cehă (dec.) [GC], nr. 33071/96, CEDO 2000-XII. În speță, Curtea recunoaște părților interesate calitatea de a înlocui reclamantul în prezenta instanță. În plus, guvernul a informat Curtea că a propus o declarație unilaterală în vederea soluționării întrebărilor ridicate de cerere. În plus, a invitat Curtea să elimine cererea de rol în conformitate cu art. 37 din Convenție.
Guvernul recunoaște încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. El propune ca reclamanții, cu excepția lui Hanifi Özel, să plătească sumele reproduse în tabelul anexat și invită Curtea să șteargă cererea de rol în conformitate cu art. 37 alin. (c) din Convenție. Aceste sume vor fi convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data plății și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu au fost plătite în acest termen, Ö s Õ angajat să le majoreze, de la expirarea termenului și până la decontare, de la un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale.
Plata va duce la decontarea definitivă a cauzei. Reclamanții au indicat că nu au acceptat termenii declarației. Curtea amintește că articolul (c) din convenție îi permite să elimine o cauză a rolului în cazul în care (...) din orice alt motiv pe care [ea] îl consideră existența, nu se mai justifică continuarea examinării cererii. Astfel, în temeiul acestei dispoziții, Curtea poate anula cererile de rol pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamanții doresc ca examinarea cauzei lor să continue (a se vedea în special Hotărârea Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], nr. 26307/95, § 77, CEDH 2003 VI).
Jurisprudența Curții în această privință este clară și abundentă (a se vedea, de exemplu, Yel și alții c. Turcia , nr. 28241/18, § 100, 13 iulie 2021). Având în vedere concesiile pe care le conține declarația guvernului, precum și la valoarea despăgubirilor propuse, Curtea consideră că Comisia observă că cauza formulată în temeiul articolului 6 din convenție nu ridică nicio întrebare separată de cea acoperită de declarația unilaterală (a se vedea Yel și alții, citată anterior, § 61-63). În plus, în lumina considerațiilor de mai sus, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și a protocoalelor sale n În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, această parte a cererii de rol ar trebui eliminată.
Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, A declarat că moștenitorii Remezen çakakan au calitatea de a continua prezenta procedură în locul său decide să șteargă cererea de rol, cu condiția ca aceasta să se refere la reclamantul Hanifi Özel în temeiul articolului (a) din Convenție Lund act de termenii declarației guvernului pârât și de modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel luate decise să șteargă cererea pentru rolul în temeiul articolului (c) din Convenție, în ceea ce privește și ceilalți reclamanți. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 14 decembrie 2023. Viktoriya Maradududna Frederic Krenc Grefier adjunct f.f.
Președinte Anexă Cerere privind obiecțiile reținute din art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția nr. 1 nr. Numele reclamantului și anul nașterii Numele și orașul reprezentantului Data primirii declarației guvernului Data primirii scrisorii reclamantului Suma alocată pentru daune morale, în comun, reclamanților, cu excepția Hanifi ÖZEL (în euro) [1] Suma alocată pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată per cerere (în euro [2] 25005/18 07/05/2018 (6 solicitanți) Kemal ÖZEL 1954 Nadide ALBAYRAK 1945 Remezan CAAKIN 1958 Decedat în 2019 Moștenitorii reclamantului 1. Nedret çaAKIN 2. Gönül KAYABAȘ 3. Alte sume care pot fi datorate cu titlu de impozit de către reclamant.
DÉCISION Requête n o 25005/18 Kemal ÖZEL et autres contre la Türkiye (voir le tableau joint en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 23 novembre 2023 en un comité composé de : Frédéric Krenc , président , Diana Sârcu, Davor Derenčinović , juges , et de Viktoriya Maradudina, greffière adjointe de section f.f. , Vu la requête susmentionnée introduite le 7 mai 2018, Vu la déclaration du gouvernement défendeur invitant la Cour à rayer la requête du rôle, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :
La liste des requérants se trouve dans le tableau joint en annexe. Les requérants ont été représentés devant la Cour par M e Y. Karaarslan, avocat exerçant à Bingöl. Les griefs que les requérants tiraient de l’article 6 de la Convention et de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention (poursuite d’une procédure d’expropriation d’urgence malgré les décisions judiciaires annulant l’acte administratif qui en constituait la base légale) ont été communiqués au gouvernement turc (« le Gouvernement »). EN DROIT Le 29 avril 2022, le Gouvernement a informé la Cour que le requérant Hanifi Özel, né en 1958, était décédé en 2019. La Cour relève qu’aucun des héritiers de ce requérant n’a manifesté l’intention de poursuivre la requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention.
En outre, conformément à l’article 37 § 1 in fine , elle ne constate aucune circonstance particulière concernant le respect des droits de l’homme définis dans la Convention et ses Protocoles qui exigent la poursuite de l’examen de la requête pour autant qu’elle concerne Hanifi Özel. Dès lors, cette partie de la requête doit être rayée du rôle. En outre, la Cour a été informée du décès du requérant Remezen Çakın et du souhait de certains de ces héritiers de poursuivre la requête. La Cour rappelle que, dans plusieurs affaires où un requérant était décédé pendant la procédure, elle a pris en compte la volonté exprimée par des héritiers ou parents proches de poursuivre celle-ci (voir, parmi d’autres, Malhous c. République tchèque (déc.) [GC], n o 33071/96, CEDH 2000-XII).
En l’espèce, la Cour reconnaît aux intéressés la qualité pour se substituer au requérant dans la présente instance. Par ailleurs, le Gouvernement a avisé la Cour qu’il proposait d’émettre une déclaration unilatérale en vue de régler les questions soulevées par la requête. Il a en outre invité la Cour à rayer la requête du rôle conformément à l’article 37 de la Convention. Le Gouvernement reconnaît la violation de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention. Il offre de verser aux requérants, à l’exception de Hanifi Özel, les sommes reproduites dans le tableau joint en annexe et il invite la Cour à rayer la requête du rôle conformément à l’article 37 § 1 c) de la Convention. Ces sommes seront converties dans la monnaie de l’État défendeur au taux applicable à la date du paiement, et seront payables dans un délai de trois mois à compter de la date de la notification de la décision de la Cour.
Si elles n’étaient pas versées dans ce délai, le Gouvernement s’engage à les majorer, à compter de l’expiration du délai et jusqu’au règlement, d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage. Le paiement vaudra règlement définitif de l’affaire. Les requérants ont indiqué qu’ils n’acceptaient pas les termes de la déclaration.
La Cour rappelle que l’article 37 § 1 c) de la Convention lui permet de rayer une affaire du rôle si : « (...) pour tout autre motif dont [elle] constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête ». Ainsi, en vertu de cette disposition, la Cour peut rayer des requêtes du rôle sur le fondement d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur, même si les requérants souhaitent que l’examen de leur affaire se poursuive (voir, en particulier, l’arrêt Tahsin Acar c. Turquie (question préliminaire) [GC], n o 26307/95, §§ 75 ‑ 77, CEDH 2003 ‑ VI).
La jurisprudence de la Cour en la matière est claire et abondante (voir, par exemple, Yel et autres c. Turquie , nº 28241/18, §§ 56 ‑ 100, 13 juillet 2021). Eu égard aux concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant des indemnisations proposées, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 c)). Elle observe que le grief tiré de l’article 6 de la Convention ne soulève aucune question distincte de celle couverte par la déclaration unilatérale (voir Yel et autres , précité, §§ 61 à 63). En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas par ailleurs qu’elle poursuive l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine ). Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, la requête pourrait être réinscrite au rôle en vertu de l’article 37 § 2 de la Convention ( Josipović c. Serbie (déc.), nº 18369/07, 4 mars 2008). Compte tenu de ce qui précède, il y a lieu de rayer cette partie de la requête du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Dit que les héritiers de Remezen Çakın ont qualité pour poursuivre la présente procédure à sa place ; Décide de rayer la requête du rôle pour autant qu’elle concerne le requérant Hanifi Özel en vertu de l’article 37 § 1 a) de la Convention ; Prend acte des termes de la déclaration du gouvernement défendeur et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris ; Décide de rayer la requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) de la Convention, en ce qui concerne aussi les autres requérants. Fait en français puis communiqué par écrit le 14 décembre 2023. Viktoriya Maradudina Frédéric Krenc Greffière adjointe f.f.
Président ANNEXE Requête concernant des griefs tirés de l’article 1 du Protocole nº 1 de la Convention Numéro et date d’introduction de la requête Nom du requérant et année de naissance Nom et ville du représentant Date de réception de la déclaration du Gouvernement Date de réception de la lettre de la partie requérante Montant alloué pour dommage moral, conjointement, aux requérants, à l’exception de Hanifi ÖZEL (en euros) [1] Montant alloué pour frais et dépens par requête (en euros ) [2] 25005/18 07/05/2018 (6 requérants) Kemal ÖZEL 1954 Nadide ALBAYRAK 1945 Remezan ÇAKIN 1958 Décédé en 2019 Héritiers du requérant 1. Nedret ÇAKIN 2. Gönül KAYABAȘ 3. İsa ÇAKIN 4. Cihan ÇAKIN 5. Ahmed Yasin ÇAKIN Șerife KEVSER 1951 Zülfü ÖZEL 1950 Hanifi ÖZEL 1958 Décédé en 2019 Karaarslan Yılmaz Bingöl 15/12/2022 14/01/2023 1 000 250 [1] Plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt par la partie requérante.
[2] Plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt par la partie requérante.