ÎCCJ, Decizia nr. 95/2021

Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin decizia nr. 367/A din 04 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul revizuent A. împotriva deciziei nr. 689 din data de 15 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, în esență, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că apelantul revizuent A. a declarat o cale de atac neprevăzută de lege împotriva deciziei penale nr. 689 din data de 15 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul revizuent A., întrucât decizia atacată este definitivă, iar împotriva acesteia legea nu prevede nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.

Astfel, pentru argumentele expuse în cuprinsul deciziei nr. 367/A din 04 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2019, apelul formulat în cauză de apelantul revizuent A. a fost respins ca inadmisibil.

II. Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat contestație în anulare.

Prin decizia penală nr. 22/A din data de 22 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 367/A din 04 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Pentru a dispune astfel, instanța a arătat că dispozițiile art. 426 din C. proc. pen., reglementează cazurile în care se poate formula contestație în anulare.

S-a mai arătat și că potrivit dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen., contestația în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunța pe fondul contestației, în această etapă procesuală instanța examinând dacă contestația în anulare privește o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 428 alin. (1) din C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestația este unul dintre cele limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

În speță, s-a reținut că obiectul contestației în anulare îl constituie decizia nr. 367/A din 04 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019, prin care s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul revizuent A. împotriva deciziei nr. 689 din data de 15 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, fiind formulat împotriva unei hotărâri definitive prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva sentinței pronunțate de către prima instanță ce a avut ca obiect o cerere de revizuire respinsă de asemenea ca inadmisibilă.

Așadar, conform legii, hotărârile supuse contestației în anulare sunt hotărârile penale definitive prin care se soluționează acțiunea penală sau civilă exercitată într-o cauză penală, așadar, prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului cauzei.

Or, în cauză, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 367/A din 04 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respinsă calea de atac formulată de către revizuentul A. împotriva unei hotărâri definitive.

Prin această decizie nu a fost soluționat fondul cauzei, astfel că, decizia atacată de contestatorul A. prin calea extraordinară de atac exercitată nu poate fi supusă contestației în anulare, în condițiile prevăzute de art. 426 C. proc. pen.

Prin urmare, s-a constatat că petentul A. a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unei căi extraordinare de atac împotriva unei hotărâri care nu poate fi supusă unui astfel de demers juridic, pe cale de consecință, cererea de contestație în anulare de față nu întrunește cerințele legale de admisibilitate, ceea ce atrage așadar inadmisibilitatea acesteia.

III. Împotriva deciziei penale nr. 22/A din data de 22 ianuarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020 a formulat cale de atac intitulată "contestație" petentul A., cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 08 februarie 2021 sub nr. x/2921, în cauza fiind stabilit termen la data de 05 aprilie 2021.

La termenul din data de 05 aprilie 2021 instanța a pus în discuție admisibilitatea căii de atac, concluziile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând calea de atac formulată, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acesteia, prin raportare la actele și lucrările dosarului, dar și prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată că este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 425

1

din C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, dispozițiile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

Prin urmare, această cale de atac poate fi exercitată doar dacă legea o prevede expres, or, decizia pronunțată în contestație nu este supusă niciunei căi de atac, neputând fi cenzurată într-o altă cale de atac neprevăzută de lege.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, examinând actele și lucrările dosarului prin raportare la dispozițiile legale incidente în speța dedusă judecății, constată că în speță, petentul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva deciziei penale nr. 22/A din data de 22 ianuarie 2021 prin care Înalta Curte, secția penală a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 367/A din 04 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2019, hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei noi căi de atac ordinare sau extraordinare.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, a principiului unicității căilor de atac reglementate de lege și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, și din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 22/A din data de 22 ianuarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul petent va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 22/A din data de 22 ianuarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 aprilie 2021.