ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 481/2019

HOTĂRÂRE

05.03.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 481/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare la data de 3 ianuarie 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea Administrația Națională "Apele Române" Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa, în contradictoriu cu intimatul A., a solicitat anularea executării silite și a tuturor actelor de executare emise de BEJ B. în Dosarul execuțional nr. x/2017 și obligarea intimatului-creditor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Prin Sentința civilă nr. 2296 din data de 13 iunie 2018, Judecătoria Satu Mare a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a hotărî astfel, în esență, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Judecătoria Satu Mare a constatat că, în raport de dispozițiile legale privind organizarea și funcționarea Administrației Naționale "Apele Române", calitatea procesuală pasivă în cadrul judecății desfășurate în Dosarul nr. x/2015 aparține Administrației Bazinale de Apă Someș - Tisa, ca structură cu personalitate juridică aflată în subordinea Administrației Naționale "Apele Române".

A arătat că împrejurarea că în cauză actele de procedură au fost efectuate la sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare reprezintă o chestiune care ține de administrarea acelei cauzei și care este permisă de dispozițiile procedurale, câtă vreme debitoarea a achiesat la aceasta. Cu toate acestea, îndeplinirea procedurilor de judecată prin intermediul unei structuri locale a Administrației, fără personalitate juridică și, implicit, fără patrimoniu propriu, ori atribuții în materia gestionării banilor publici, nu determină dobândirea de către această entitate a calității de debitor al obligației, câtă vreme aceasta nu deține atribuții proprii care să îi permită executarea obligațiilor născute din titlul executoriu ce face obiectul analizei, obligații care vizează - în calitate de debitoare - Administrația Bazinală "Someș - Tisa", în structura căreia Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare reprezintă a unitate fără personalitate juridică.

A mai reținut că împrejurarea potrivit căreia încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată de către Judecătoria Satu Mare nu poate constitui un argument pentru reținerea competenței de soluționare a contestației la executare de către această instanță, câtă vreme potrivit art. 712 alin. (3) C. proc. civ. "după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale".

Or, această anulare poate viza inclusiv aspecte legate de încuviințarea executării silite de către o instanță necompetentă, iar calea prin care un astfel de aspect trebuie adus în discuție este contestația la executare, care urmează a fi soluționată de către instanța de executare competentă potrivit art. 651 C. proc. civ.

Judecătoria Cluj-Napoca, prin Sentința civilă nr. 7925 din data de 21 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.

Pentru a pronunța această soluție, a reținut că instanța competentă a se pronunța asupra prezentei contestații la executare este instanța de executare, astfel cum reiese din dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, a mai arătat că, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Instanța a constatat și că, în cadrul executării silite, calitatea de debitor revine persoanei în sarcina căreia a fost stabilită obligația pusă în executare. Or, în speță, cel care a fost obligat prin Sentința civilă nr. 170/LMA din data de 14 martie 2016, la adoptarea unei conduite este debitorul Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, acesta fiind, în același timp, și entitatea împotriva căreia a fost formulată cererea de executare silită.

Prin urmare, a apreciat că debitor în cadrul executării silite contestate este Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, instituție cu sediul în Satu Mare, astfel încât instanța de executare în speță este Judecătoria Satu Mare.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condițiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei de față, în legătură cu care s-a invit conflictul negativ de competență, îl reprezintă contestația la executare prin care contestatoarea Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa, în contradictoriu cu intimatul A., a solicitat anularea executării silite și a tuturor actelor de executare silită efectuate împotriva sa - în calitate de debitoare - în Dosarul de executare silită nr. x/2017 al B.E.J. B.

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 și care prevede, în noua redactare, că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Judecătoria Satu Mare, prin Încheierea nr. 3642 din data de 27 noiembrie 2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2017, a admis cererea formulată de B.E.J. B. și a încuviințat executarea silită pornită în Dosarul execuțional nr. x/2017 al B.E.J. B. împotriva debitoarei Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa - Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, cu sediul în municipiul Satu Mare, județul Satu Mare.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin Încheierea nr. 3642 din data de 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Satu Mare, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat cererea de executare silită, și anume Judecătoria Satu Mare, ca instanță de executare.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.