Grishan împotriva Rusiei

Prima secțiune decizia nr. 16285/05, de către Gennadiy GRISHAN împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 12 februarie 2008 în calitate de Camera compusă de: Christos Rozakis, Președintele, Nina Vajić, Anatoli Kovler, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, judecători și Søren Nielsen grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 24 februarie 2005, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Gennadiy Adamovich Grishan, este un național rus care s-a născut în 1938 și locuiește în Obninsk în regiunea Kaluga.

Guvernul contestat a fost reprezentat de dna V. Milinchuk, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a participat la operațiunea de curățare de la locul dezastrului centralelor nucleare de la Chernobyl. Ca urmare a expunerii la emisii radioactive, el a devenit dezactivat. La 6 iunie 2003, Curtea Orașului Obninsk din regiunea Kaluga a acordat reclamantului cererea împotriva Biroului de Securitate Socială din Obninsk în ceea ce privește alocația lunară de alimente nerambursate. Tribunalul a susținut că biroul ar trebui să-i plătească 2,830,88 ruble ruse (RUB) în ceea ce privește arridele pentru perioada din iunie 2002 până în aprilie 2003 și să-și majoreze alocația lunară la RUB 676.52.

La 4 august 2003, Curtea Regională Kaluga a susținut hotărârea privind recursul. La 13 august 2003, reclamantul a fost emis scrieți de execuție. La 23 iulie 2003, Tribunalul Comunal din Obninsk a acordat reclamantului cererea împotriva Oficiului de Securitate Socială pentru sumele de compensare rămase pentru daunele asupra sănătății. Acesta a considerat că Oficiul ar trebui să plătească reclamantului RUB 995.53 în achiziții acumulate în 2002 și 2003. În septembrie 2003, Curtea Regională Kaluga a susținut hotărârea privind recursul. La 7 octombrie 2003, reclamantul a obținut o scrisoare de execuție.

La 22 martie 2004, Tribunalul din Orașul Obninsk a permis acțiunea reclamantului împotriva Departamentului de Securitate Socială al Consiliului Comunal din Obninsk și a susținut că ar trebui să plătească reclamantului următoarele sume (errore aritmice corectate prin decizia intermediară din 17 mai 2004): RUB 11.506.44 în ceea ce privește compensarea lunară pentru daunele asupra sănătății; RUB 2.931.82 în ceea ce privește compensarea nerambursată în ianuarie și februarie 2004; RUB 775.29 în ceea ce privește alocația alimentară lunară; RUB 197.54 în ceea ce privește alocația alimentară nerambursată în ianuarie și februarie 2004; RUB 1.292.15 în ceea ce privește compensarea anuală pentru daunele asupra sănătății.

La 28 mai 2004, reclamantul a obținut writs de execuție. Potrivit informațiilor prezentate de Guvern, în 2006 reclamantul a solicitat Curtea Municipală să redeschidă procedurile menționate mai sus din cauza unor circumstanțe noi descoperite. Prin hotărâri din 14 martie și 7 aprilie 2006, Tribunalul a acordat cererea sa, a anulat hotărârile din 26 mai, 6 și 23 iunie 2003 și 22 martie 2004 și a închis procedura de executare. La 19 aprilie 2006, Curtea Orașului a emis o nouă hotărâre, pe care a acordat-o reclamantului RUB 667.587.88 împotriva Ministerului Finanțelor, suma care cuprinde, în special, achizițiile nerambursate în temeiul hotărârilor anterioare. Hotărârea din 19 aprilie 2006 a fost executată în întregime la 19 decembrie 2006. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 și art. 1 13 din Convenția privind neexecuția hotărârilor în favoarea sa.

HOTĂRÂREA Curții reamintește art. 37 din Convenția care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să-și urmeze cererea; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile sale, este necesar.” Curtea remarcă că, prin scrisoarea din 25 iulie 2007, observațiile guvernamentale au fost transmise reclamantului care a fost solicitat să prezinte observații împreună cu orice reclamație pentru o just satisfacție în răspuns până la 26 În septembrie 2007 nu a fost primit niciun răspuns de la solicitant.

Prin scrisoarea din 6 noiembrie 2007 trimisă prin corespondență înregistrată, reclamantul a fost recomandat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale a expirat și că nu a fost solicitat prelungirea timpului. Se atrage atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea va ataca o procedură din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Reclamantul a primit scrisoarea la 16 noiembrie 2007, dar nu a răspuns niciodată. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își urmărească cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție.

Prin urmare, consideră că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea plângerilor sale (art. 37 § 1 în amendă ). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție și să se excludă cazul din lista cazurilor. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate Søren Nielsen Christos Rozakis Președintele grefierului

FIRST SECTION

DECISION Application no. 16285/05 by Gennadiy GRISHAN against Russia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 12 February 2008 as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Nina Vajić, Anatoli Kovler, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, judges, and Søren Nielsen , Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 24 February 2005, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Gennadiy Adamovich Grishan, is a Russian national who was born in 1938 and lives in Obninsk in the Kaluga Region.

The respondent Government were represented by Mrs V. Milinchuk, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant took part in the clean-up operation at the site of the Chernobyl nuclear plant disaster. As a consequence of exposure to radioactive emission, he became disabled. On 6 June 2003 the Obninsk Town Court of the Kaluga Region granted the applicant’s claim against the Obninsk Social Security Office in respect of unpaid monthly food allowance. The Town Court held that the Office should pay him 2,830.88 Russian roubles (RUB) in respect of arrears for the period from June 2002 to April 2003 and increase his monthly allowance to RUB 676.52.

On 4 August 2003 the Kaluga Regional Court upheld the judgment on appeal. On 13 August 2003 the applicant was issued writs of execution. On 23 July 2003 the Obninsk Town Court granted the applicant’s claim against the Social Security Office for the outstanding amounts of compensation for health damage. It held that the Office should pay the applicant RUB 995.53 in arrears accrued in 2002 and 2003. On 25 September 2003 the Kaluga Regional Court upheld the judgment on appeal. On 7 October 2003 the applicant obtained a writ of execution.

On 22 March 2004 the Obninsk Town Court allowed the applicant’s action against the Social Security Department of the Obninsk Town Council and held that it should pay the applicant the following amounts (arithmetical errors corrected by the interim decision of 17 May 2004): RUB 11,506.44 in respect of monthly compensation for the health damage; RUB 2,931.82 in respect of unpaid compensation in January and February 2004; RUB 775.29 in respect of monthly food allowance; RUB 197.54 in respect of unpaid food allowance in January and February 2004; RUB 1,292.15 in respect of annual compensation for the health damage. On 28 May 2004 the applicant obtained writs of execution. According to the information submitted by the Government, in 2006 the applicant asked the Town Court to re-open the above-mentioned proceedings on account of newly discovered circumstances.

By decisions of 14 March and 7 April 2006, the Town Court granted his request, quashed the judgments of 26 May, 6 and 23 June 2003 and 22 March 2004 and closed the enforcement proceedings. On 19 April 2006 the Town Court issued a new judgment. It awarded the applicant RUB 667,587.88 against the Ministry of Finance, which amount comprised, in particular, the arrears unpaid under the previous judgments. The judgment of 19 April 2006 was enforced in full on 19 December 2006. COMPLAINT The applicant complained under Article 1 of Protocol No. 1 and Article 13 of the Convention about non-enforcement of judgments in his favour. THE LAW The Court recalls Article 37 of the Convention which, in the relevant part, reads as follows: “1.

The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that (a) the applicant does not intend to pursue his application; ... However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto so requires.” The Court observes that, by letter of 25 July 2007, the Government’s observations were forwarded to the applicant who was requested to submit any observations together with any claims for just satisfaction in reply by 26 September 2007. No response was received from the applicant. By letter of 6 November 2007 sent by registered mail, the applicant was advised that the period allowed for submission of his observations had expired and that no extension of time had been requested.

His attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court would strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant received the letter on 16 November 2007 but never replied. The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be considered as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. The Court further notes that the amounts due to him have already been paid. It therefore considers that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue the examination of his complaints (Article 37 § 1 in fine ). In view of the above, it is appropriate to discontinue the application of Article 29 § 3 of the Convention and to strike the case out of the list of cases.

For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Søren Nielsen Christos Rozakis Registrar President