ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2438/2019

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 28 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016, în baza art. 520 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea Dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept referitoare la faptul "dacă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369/30 mai 2017 în Monitorul Oficial, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON, inclusiv, pornite anterior publicării deciziei, (20 iulie 2017), recursuri nesoluționate până la data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 454/4.07.2018 (1.10.2018), devin admisibile sau își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 noul C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României cât privește producerea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369/30.05.2017 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 52/18.06.2018, publicată în M. Of. nr. 609/17.07.2018".

Împotriva încheierii de ședință din data de 28 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016, a declarat recurs recurenta-reclamantă A., cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 14 ianuarie 2019 și repartizat aleatoriu, spre competentă soluționare, completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie.

După efectuarea procedurilor prealabile, de comunicare, reglementate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

În cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că cererea de recurs cuprinde mențiunile, stabilite sub sancțiunea nulității, referitoare la indicarea numelui, prenumelui și a domiciliului părții în favoarea căreia se exercită calea de atac, indicarea hotărârii care se atacă, semnătura olografă a părții care exercită calea de atac. De asemenea, s-a reținut că recursul a fost exercitat în condițiile art. 414 alin. (2) C. proc. civ., respectiv, pe durata de suspendare a cursului judecății, dispuse în temeiul prevederilor art. 520 alin. (4) din C. proc. civ., că este legal timbrat, în raport de dispozițiile art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, conform dovezii aflate la dosarul de recurs, precum și faptul că, în raport de dispozițiile art. .414 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii de suspendare a cursului judecății. Totodată, s-a mai reținut că în cuprinsul cererii de recurs, recurenta-reclamantă nu a indicat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., completul de filtru urmând a aprecia asupra admisibilității recursului din această perspectivă.

Analizând conținutul cererii de recurs, se constată că recurenta-reclamantă nu a indicat niciun motiv de nelegalitate a încheierii din data de 28 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016, rezumându-se doar în a formula declarație de recurs și de a preciza că nu beneficiază de apărător din cauza situației financiare în care se regăsește.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului potrivit dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate dacă criticile formulate de recurenta-reclamantă se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a indicat care sunt motivele de nelegalitate care pot fi imputate hotărârii judecătorești recurate și nu a formulat critici care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, să fie de natură a susține nelegalitatea hotărârii.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea aspectelor de nelegalitate a deciziei pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă, precum și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

Analizând cauza și din perspectiva accesului la justiție, a dreptului la apărare și la un proces echitabil, se constată că deși în cuprinsul cererii de recurs, recurenta-reclamanta a precizat că nu beneficiază de o apărare calificată din cauza lipsei posibilităților financiare, din cuprinsul înscrisurilor aflate la dosarul cauzei reiese că aceasta nu a formulat cerere de ajutor public judiciar sub forma plății onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, deși există cadrul legislativ în acest sens.

Astfel, deși legiuitorul român a adoptat măsuri, prin O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutor public judiciar în materie civilă, menite a garanta accesul la justiție, ca expresie a principiilor democratice într-un stat de drept și a supremației legii, pentru ca acesta să devină unul efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare să nu mai constituie o piedică în încercarea de a apela la justiție pentru realizarea sau apărarea unui drept, justificând, în anumite situații și condiții, susținerea din partea statului, din resurse financiare publice, se constată că recurenta-reclamantă nu a apelat la aceste proceduri. Și, deci, nu se poate reține vreo încălcare a dreptului de acces la justiție, a dreptului la apărare și la un proces echitabil, astfel cum este garantat și reglementat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Așa fiind, cum recurenta-reclamantă A. nu a invocat niciun aspect de nelegalitate care să poată fi încadrat în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. și cum, în speța de față, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5), va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 28 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 28 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2019.

GGC - NN