ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1245/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1245/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 77/A din 21 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul A. împotriva Sentinței civile nr. 963 din 21 septembrie 2018 pronunțată de Tribunalul Mureș.
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul A. a formulat cerere de recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 8 aprilie 2019 și repartizat completului de filtru CF x.
În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-pârât A. a arătat că instanța de apel a dispus respingerea apelului motivat de faptul că din cuprinsul contractului de întreținere încheiat cu reclamanta B. nu rezultă că s-ar fi predat o sumă de bani cu ocazia încheierii contractului, cu toate că există un înscris sub semnătură privată prin care se menționează că reclamanta a obținut din partea pârâtului suma de 2.400 RON în anul 1997, odată cu perfectarea contractului de întreținere.
În continuare, în cuprinsul cererii de recurs, recurentul-pârât a arătat că instanța de apel nu a analizat dacă întreținerea a fost acordată pe o perioadă de timp suficient de lungă sau dacă a fost întreruptă ca urmare a divorțului dintre pârâtul A. și C.
În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 11 aprilie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.
Raportul a fost comunicat părților la 19 - 22 aprilie 2019.
Intimata-reclamantă a depus punct de vedere la raport arătând că recursul este nul pentru nemotivare.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 13 iunie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.
Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:
Cererea de recurs formulată de pârâtul A., astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.
Criticile vizează simple nemulțumiri ale părții față de soluția pronunțată de instanța de apel, iar aspectele legate de reținerea stării de fapt și modalitatea de interpretare și de valorificare a probelor reprezintă critici de netemeinicie ce nu pot face obiectul analizei în fața instanței de recurs.
Chestiunile prezentate în cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., ci vizează în realitate situația de fapt și modalitatea de administrare a probatoriului - critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanța de control judiciar.
Un asemenea demers al pârâtului, în forma în care a înțeles să prezinte și să dezvolte criticile inserate în cuprinsul memoriului de recurs, apare ca fiind incompatibil cu natura juridică a căii extraordinare de atac exercitate, în cadrul căreia pot fi supuse judecății numai aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate, iar nu împrejurări de fapt sau modalitatea de evaluare a probatoriului de către instanțele anterioare.
Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.
Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.
În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.
În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
Având în vedere soluția pronunțată, în aplicarea dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., obligă pe recurentul-pârât la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de pârâtul A. împotriva Deciziei civile nr. 77/A din 21 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.
Obligă pe recurentul-pârât la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă C.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 iunie 2019.