ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 409/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 409/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra conflictului de competență de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 14 mai 2021 a Tribunalului București, secția I penală, s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a contestației formulată de contestatoarea-inculpată A. în favoarea Tribunalului Constanța.
Prin încheierea nr. 81 din 18.06.2021, Tribunalul Constanța a admis excepția necompetentei teritoriale a Tribunalului Constanța-judecătorului de drepturi și libertăți, invocată de către reprezentantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT-ST Constanța.
În temeiul art. 50 alin. (1) raportat la art. 41 alin. (1), lit. a) și d) și alin. (2) din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a contestației formulată de contestatoarea-inculpată A. în favoarea Tribunalului București-judecătorului de drepturi și libertăți.
În conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență.
În temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție București, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
În acest sens, s-a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2012 din data de 14.03.2016 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală s-a dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați:
- B., cercetată în stare de arest la domiciliu pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la fraudă informatică în formă continuată, uz de fals în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. și ped. de art. prev. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. și ped. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), prev. și ped. de art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), prev. și ped. de art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (29 acte materiale), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. și toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.
- C., cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la fraudă informatică în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. și ped. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. și ped. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (300 acte materiale), prev. și ped. de art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (300 acte materiale), prev. și ped. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (300 acte materiale), prev. și ped. de art. 320 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (222 de acte materiale), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. și toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracțiuni;
- D., cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la fraudă informatică în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. și ped. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. și ped. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 249 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (557 acte materiale), prev. și ped. de art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (557 acte materiale), prev. și ped. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (557 acte materiale), prev. și ped. de art. 320 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (422 de acte materiale), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. și toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracțiuni;
- E., cercetată sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată și complicitate la fraudă informatică în formă continuată, prev. și ped. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. și ped. de art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (8 acte materiale), prev. și ped. de art. 48 rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. și toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracțiuni;
- SC F. SRL, prin administrator judiciar G.., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică în formă continuată, uz de fals în formă continuată, prev. și ped. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., prev. și ped. de art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), prev. și ped. de art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (927 de acte materiale comise pe palierul Brăila), fiecare cu aplic. art. 5 din C. pen. și toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., privind concursul real de infracțiuni.
Ca situație de fapt s-a reținut că, începând cu data de 01.07.2010, SC F. SRL, reprezentată la acea dată de inculpata B., a înregistrat în contabilitate operațiuni fictive de achiziție a mai multor medicamente, de la persoana fizică H. (angajată a farmaciei la acea dată), începând să își creeze stocuri scriptice pentru o gamă variată de medicamente, toate extrem de scumpe și pretabil a fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate Brăila în cadrul Programelor Naționale de Sănătate.
Astfel, la începutul anului 2011, dispunând de aceste stocuri fictive, numita B., împreună cu directorul de la acea dată al Casei de Asigurări de Sănătate Brăila - inculpata I. au demarat un mecanism fraudulos, menit să le permită scoaterea scriptică din gestiune a acestor medicamente. În acest scop, numita B. și inculpata I. au atras la "colaborare" mai mulți medici specialiști și de familie, care au început să prescrie fictiv medicamente din cele achiziționate în condițiile anterior menționate, pe numele unor pacienți care nu sufereau de afecțiunile indicate sau nici măcar nu fuseseră consultați, rețetele astfel emise fiind predate numitei B. și înaintate spre decontare la Casa de Asigurări de Sănătate Brăila prin societatea administrată de aceasta - SC F. SRL.
Întrucât pentru unele dintre medicamentele prescrise fictiv de medicii de familie era impusă condiția inițierii tratamentului de către un medic oncolog, pentru a da o perfectă aparență de legalitate procesului de emitere a prescripțiilor, numita B. - singură sau cu suportul inculpatei I. - au solicitat sprijinul unor astfel de medici specialiști care au emis, de asemenea în fals, scrisori medicale prin care recomandau tratamentul cu aceste medicamente.
S-a mai reținut că mecanismul infracțional a fost continuat în aceeași manieră și în anii următori, fiind însă perfecționat de numita B. în sensul că, în locul achizițiilor fictive efectuate inițial de la persoana fizică H., societatea administrată de aceasta - SC F. SRL - a achiziționat aceeași gamă de medicamente scumpe de la societăți cu comportament tip "fantomă", medicamente care au fost scoase din gestiunea societății tot prin prescrierea fictivă a acestora.
Conform actului de sesizare, din probele administrate în cauză a rezultat că în perioada 2011-2015, în maniera descrisă, SC F. SRL a decontat de la Casa de Asigurări de Sănătate Brăila un număr de 964 (nouă sute șaizeci și patru) de rețete medicale fictive totalizând suma de 7.027.113,74 RON, emise de medicii C., D., J. și K. pe numele a 97 de pacienți.
Prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor în dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura centrală, secția de Combatere a Criminalității Organizate față de mai multe persoane, printre care și contestatoarea din prezenta cauză, A..
În cauza penală disjunsă, ce face obiectul dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Structura Centrală, secția de Combatere a Criminalității Organizate, contestatoarea A. are calitatea de inculpată, fiind cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., fraudă informatică în formă continuată, faptă prev. de art. 249 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.. (213 acte materiale), fals informatic în formă continuată, faptă prev. de art. 325 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (213 acte materiale), fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (213 acte materiale), și complicitate la uz de fals în formă continuată, faptă prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 323 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (213 acte materiale), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.
Ca situație de fapt, în sarcina contestatoarei-inculpate s-au reținut următoarele:
În cursul anului 2014, inculpata A. a aderat la gruparea infracțională constituită de B. și L., în scopul comiterii de infracțiuni.
În perioada 09.04.2014 - 28.02.2015, în calitate de medic specialist, a introdus în Platforma informatică din asigurările de sănătate un număr de 213 (două sute treisprezece) rețete cu elemente de fictivitate pentru medicamente decontate în cadrul Programelor Naționale de Sănătate, pe numele a 42 (patruzeci și doi) de pacienți, rețete care, direct sau prin intermediari, au fost înaintate farmaciilor din lanțul F., medicul cunoscând că prescripțiile urmau a fi implementate în gestiunea farmaciei și înaintate ulterior spre decontare CJAS Constanța, fără ca medicamentele să ajungă integral în posesia persoanei trecute drept beneficiar, prejudiciul cauzat fiind estimat la suma de 575.254 RON.
În perioada 09.04.2014 - 28.02.2015, în calitate de medic specialist, a introdus, în Platforma informatică din asigurările de sănătate, un număr de 213 (două sute treisprezece) rețete cu elemente de fictivitate pentru medicamente decontate în cadrul Programelor Naționale de Sănătate, pe numele a 42 (patruzeci și doi) de pacienți, cunoscând că toate rubricile prescripției (diagnostic, pacient, medicație) au fost completate în mod fictiv, că pretinsul beneficiar al rețetei nu suferă de afecțiunea indicată în cuprinsul acesteia și nu va beneficia de tratamentul prescris, cu scopul de a fi înaintate spre decontare la CJAS Constanța prin intermediul SC F. SRL și al fraudării, în acest mod, a bugetului CJAS Constanța și CNAS. În perioada 09.04.2014 - 28.02.2015, în calitate de medic specialist, a emis un număr de 213 (două sute treisprezece) rețete cu elemente de fictivitate pentru medicamente decontate în cadrul Programelor Naționale de Sănătate, pe numele a 42 (patruzeci și doi) de pacienți, toate rubricile prescripției (diagnostic, pacient, medicație) fiind completate în mod fictiv, medicul cunoscând că pretinsul beneficiar al rețetei nu suferă de afecțiunea indicată în cuprinsul acesteia și nu va beneficia de tratamentul prescris.
În perioada 09.04.2014 - 28.02.2015, în calitate de medic specialist, după ce a emis în fals un număr de 213 (două sute treisprezece) rețete pentru medicamente decontate în cadrul Programelor Naționale de Sănătate, pe numele a 42 (patruzeci și doi) de pacienți, le-a înaintat farmaciei SC F. SRL, cunoscând că toate rubricile prescripțiilor (diagnostic, pacient, medicație) au fost completate în mod fictiv, că pretinsul beneficiar al rețetei nu suferă de afecțiunea indicată în cuprinsul acesteia și nu va beneficia de tratamentul prescris, cu scopul de a fi înaintate spre decontare la CJAS Constanța și al fraudării, în acest mod, a bugetului CJAS Constanța și CNAS.
În dosarul inițial, prin Ordonanța procurorului nr. x/D/P/2012 din data de 25.09.2015 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 1.460 euro și 1.200 dolari SUA și mai multor conturi bancare aparținând contestatoarei-inculpate.
În motivarea luării măsurilor asigurătorii s-a reținut necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor menționate, pentru a servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracțiune, la garantarea executării cheltuielilor judiciare, cât și pentru luarea în viitor a măsurii confiscării speciale și a confiscării extinse.
Ulterior, prin Ordonanța nr. x/D/P/2016 din data de 12 aprilie 2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Structura Centrală, secția de Combatere a Criminalității Organizate s-a dispus, printre altele, menținerea măsurii asigurătorii dispuse prin Ordonanța nr. x/D/P/2012 din data de 25.09.2015 asupra sumei de 1.460 euro și 1.200 dolari SUA și mai multor conturi bancare aparținând contestatoarei-inculpate.
Prin Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167/18.02.2021, în vigoare din 28.02.2021, a fost introdus, după art. 2501 din C. proc. pen., art. 2502 din C. proc. pen.
Conform dispozițiilor legale arătate, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 2501 aplicându-se în mod corespunzător.
De asemenea, potrivit art. 250 alin. (1) din C. proc. pen., împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Constanța a constatat că, este real că prin dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate organizată și terorism sau Direcția Națională Anticorupție, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 41 din C. proc. pen., competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:
a) locul săvârșirii infracțiunii;
b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;
c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;
d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.
Potrivit alin. (5) al aceluiași articol, ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini-dar aceste reglementări se aplică fazei judecății, în vederea stabilirii instanței competente, după finalizarea urmăririi penale.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului s-a constatat că urmărirea penală este efectuată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală care, potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență nr. 78/2016 este organizată și funcționează ca structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul țării.
Așa cum prevede legea și cum a constatat și judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală este competentă să efectueze urmărirea penală în cauză, având competență generală pe întreg cuprinsul teritoriului țării.
A reamintit însă, prin raportare la criteriile de competență prevăzute de art. 41 din C. proc. pen., că instanța competentă să judece în fond cauza - încă nu a fost stabilită, nefiind sesizată încă instanța în procedura camerei preliminare, premergătoare judecății.
Judecătorul de drepturi și libertăți este dator a-și verifica competența, și se impune a se observa atât disp. art. 41 alin. (1), lit. a) și d) și alin. (2) din Codul de procedură, care au în vedere locul săvârșirii infracțiunii - în înțelesul alin. (2) din articol, respectiv ca fiind locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională în tot sau în parte ori locul unde s-a produs rezultatul infracțiunii, rezultat care s-a produs în dauna bugetului CJAS Constanța și CNAS (Națională) care are sediul în mun. București - având în vedere că rezultatul infracțiunilor, așa cum rezultă chiar din ancheta ce se efectuează, s-a produs în București, în dauna bugetului CNAS.
Dispozițiile art. 41 alin. (1), lit. d) care au în vederea sediul persoanei vătămate - CNAS care are sediul în mun. București. Alin. (4) al art. 41 din C. proc. pen. arată situația unor sesizări succesive, caz în care competența revine instanței mai întâi sesizată.
S-a constatat că instanța mai întâi sesizată este Tribunalul București.
S-a menționat că suntem în prezența unei competențe alternative, însă trebuie avut în vedere că îndeplinesc criteriile de la art. 41 în primul rând Tribunalul București, care se încadrează, în temeiul art. 250 alin. (1) din C. proc. pen., ca fiind "instanța", respectiv judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, fiind și instanța mai întâi sesizată cu contestația de față.
Nu este deloc lipsit de relevanță că la finalizarea urmăririi penale organul de urmărire penală va și opta pentru sesizarea altei instanțe decât Tribunalul Constanța, mai mult, din cele arătate de procurorul de ședință, în aceeași cauză mai au fost și alte cereri având ca și competență judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.
Modul de soluționare arătat de Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București (în sensul că Tribunalul București, secția I penală, nu este competent să soluționeze pe fond cauza s-ar degaja și din modul de soluționare de către Înalta Curte de Casație și Justiție a conflictului negativ de competentă ivit între Tribunalul București și Tribunalul Brăila ca urmare a sesizării instanței prin rechizitoriul nr. x/2012 din data de 14.03.2016 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală (cauza inițială din care a fost disjunsă prezenta cauză), care a stabilit competența în favoarea Tribunalului Brăila (încheiere pronunțată la data de 11.08.2016 în Dosarul nr. x/2016) - este irelevant, deoarece în acel caz se avea în vedere sesizarea prin rechizitoriu ca atare faza camerei preliminare, apoi a judecății, ori în cauza de față suntem în într-o altă etapă, cea a urmăririi penale.
Pe cale de consecință, constatând că instanța mai întâi sesizată, de altfel cea care a și fost aleasă de inculpată să formuleze contestația este Tribunalul București, aceasta fiind și competentă teritorial a soluționa prezenta contestație, în baza art. 47 din C. proc. pen.
Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București.
Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.
Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.
Potrivit dispozițiilor art. 41 din C. proc. pen. " (1) Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:
a) locul săvârșirii infracțiunii;
b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;
c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;
d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.
(2) Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.
(3) În cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.
(4) Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele prevăzute la alin. (1), competența revine instanței mai întâi sesizate."
(5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini."
Examinând actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține că obiectul cauzei asupra căreia cele două instanțe și-au declinat reciproc competența îl reprezintă contestarea măsurii asigurătorii formulată de A..
Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze contestația formulată de A. aparține judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București.
Astfel, Tribunalul București este instanța în circumscripția căreia s-a produs urmarea activității infracționale, având în vedere că dauna s-a produs, atât în bugetul CJAS Constanța, cât și în bugetul CNAS (Națională) care are sediul în mun. București, din ancheta ce se efectuează rezultând că dauna s-a produs în bugetul CNAS.
În același timp, Înalta Curte constată că sunt incidente și dispozițiile art. 41 alin. (1), lit. d) din C. proc. pen. referitoare la locul unde se află sediul persoanei vătămate, având în vedere că sediul persoanei vătămate - CNAS care este în mun. București.
Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București este deopotrivă competent, atât după locul săvârșirii infracțiunii (respectiv locul unde s-a produs urmarea activității infracționale), cât și după sediul persoanei vătămate, fiind incidente dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a) și lit. d) din C. proc. pen.
În același timp, alin. (4) al art. 41 din C. proc. pen. prevede că în situația unor sesizări succesive competența revine instanței mai întâi sesizată, iar, în cazul de față, instanța mai întâi sesizată este Tribunalul București.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili că judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București este competent a soluționa cauza privind pe contestatoarea A., instanță căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea A. în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 iulie 2021.