ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2490/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2490/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea formulată reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul București a solicitat anularea parțială a Ordinului nr. 1490/C/24.05.2017 în privința anexelor acestui ordin care privesc pe reclamantă și modificarea corespunzătoare a acestora în sensul stabilirii începând cu data de 09.04.2015, a unui cuantum maxim al indemnizației de încadrare brută lunară și al sporurilor la nivelul maxim pentru funcția deținută prin raportare la o VRS de 405 RON aferent familiei ocupaționale "Justiție", VRS reprezentând nivel maxim în sensul legii, la care se adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, majorare aplicabilă din data de 01.12.2015, cu alocarea sumelor bugetare necesare pentru plata drepturilor salariale, obligarea ambilor pârâți la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea O.U.G. nr. 20/2016, prin raportare la o VRS de 405 RON, începând cu 09.04.2015 și în continuare, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului și plata în consecință (01.02.2017), potrivit prezentei cereri, a diferenței dintre venitul pe care l-ar fi obținut potrivit O.U.G. nr. 20/2016 și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 4831 din 08 decembrie 2017, a admis cererea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul București, a anulat parțial Ordinul nr. 1490/C/24.05.2017 în privința anexelor care fac referire la reclamanta și a obligat pârâții să plătească reclamantei toate diferențele salariale prin raportare la o valoare de referință sectoriala de 405 RON începând cu data de 09.04.2015 pana la data recunoașterii efective a drepturilor, cu dobânda legală din data scadenței fiecărui venit lunar până la data plății efective, actualizată cu indicele de inflație calculat până la data plății efective.
Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanței de fond pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul București au declarat recurs.
Recurentul Ministerul Justiției își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în motivare arătând că la data de 21.12.2016 a fost emis OMJ nr. 4680 în baza art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, precum și în acord cu Decizia nr. 23/2016 a ÎCCJ-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 3 indice 1 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 57/2015 și mai ales ca urmare a Deciziei nr. 794/2016 a Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a art. 3 indice 1 alin. (1) indice 2 din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.
În conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, așa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 43/2016, începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Potrivit art. 2 din cuprinsul OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, s-a prevăzut că: "Indemnizația de încadrare brută lunară a judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate și curților de apel, precum și a asistenților judiciari se recalculează prin raportare la o valoare de referință sectorială de 381,823 RON, care include toate majorările acordate acestei categorii de personal (deci și 5%, 2% și 11%), inclusiv majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, în vederea stabilirii unei salarizări la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeași funcție, grad, gradație, vechime în funcție, dacă personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
La emiterea OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, s-au avut în vedere și indemnizațiile acordate unui număr de 5 judecători din cadrul Tribunalului Călărași, cărora le-au fost stabilite prin OMJ nr. 1561/2015, nr. 1562/2015 și nr. 1563/2015, indemnizații într-un alt cuantum decât al celorlalți colegi, prin aplicarea creșterilor salariale de 5%, 2% și 11 %, însă ca efect al unor hotărâri judecătorești obținute înaintea instanței de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel București, prin care ministrul justiției fusese obligat la emiterea unor noi ordine de salarizare cu luarea în considerare a majorărilor mai sus arătate.
Ca urmare a emiterii acestui ordin, în intervalul 01.08.2016-01.10.2016, indemnizația de încadrare brute ale intimatei-reclamante fost recalculată prin raportare la o valoare de referință sectorială de 381,823 RON, care include toate majorările acordate acestei categorii de personal (deci și 5%, 2% și 11%), inclusiv majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015.
Ulterior, prin OMJ nr. 219/C/01.02.2017, a fost modificat OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, la art. 1 alin. (1) din cuprinsul acestuia, prevăzându-se că: "începând cu data de 1 octombrie 2016, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate și curților de apel, precum și asistenții judiciari beneficiază de o indemnizație-de încadrare brută lunară, stabilită prin raportare la p valoare de referință sectorială de 40D RON, majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015 (...)."
În data de 24.05.2017, a fost emis noul ordin de salarizare al reclamantei, în speță, OMJ nr. 1490/C/24.05.2017, în aplicarea dispozițiilor OMJ nr. 4680/C/2016 și, respectiv, a OMJ nr. 219/C/2017, prin care au fost stabilite noile cuantumuri ale indemnizațiilor de încadrare brute lunare și ale sporurilor aferente acestora. Astfel, în prezent, reclamanta a primit indemnizația majorată cu valoarea de referință sectorială de 405 RON, așa încât este nejustificată obligarea Ministerului Justiției de a emite un nou ordin prin care să îi fie recalculată indemnizația de încadrare prin raportare la o altă valoare de referință sectorială, cu atât mai mult cu cât decizia Curții Constituționale nu are efecte retroactive.
Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României, "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor."
Recurentul precizează că în cursul lunii decembrie 2017, intimatei-reclamante i-au fost achitate diferențele salariale, astfel cum au fost prevăzute prin OMJ nr. 1490/C/24.05.2017, emis în aplicarea OMJ nr. 4680/C/2016 și nr. 219/C/2017.
RecurentulTribunalul București, în motivarea recursului, arată că Ministerul Justiției, în aplicarea Ordinelor nr. 4680/C/21.12.2016 și nr. 219/C/2017, a emis Ordinul nr. 1490/C/24.05.2017, conform căruia judecătorii care beneficiau, în perioada 09.04.2015 - 31.07.2016, de un cuantum al indemnizației de încadrare brute lunare și al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad, gradație și vechime în funcție se recalculează la nivel maxim.
În același ordin, respectiv în anexele acestuia, sunt menționate și drepturile salariale de care beneficiază judecătorii începând cu data de 01.08.2016, cu precizarea că plata diferențelor rezultate din aplicarea ordinului se efectuează după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiției, cu excepția drepturilor salariale datorate începând cu data de 01.01.2017, care se plătesc corespunzător celor menționate în anexele ordinului.
Sintagma "plata diferențelor rezultate din aplicarea ordinului se efectuează după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiției" conținută de Ordinul nr. 1490/C/24.05.2017 emis de Ministrul Justiției susține, încă o dată în plus, faptul că Tribunalul București nu poate proceda la plata sumelor indicate de instanța de judecată, fără o repartizare de fonduri dispusă de Ministerul Justiției.
După cum este cunoscut, în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 794/15.12.2016, ordonatorii din sistemul justiției au stabilit că valoarea de referință sectorială aplicabilă de la 01.10.2016 este de 405 RON.
La nivelul Tribunalului București s-a procedat la stabilirea drepturilor salariale pentru judecători, începând cu data de 01.08.2016 în funcție de o valoare de referință sectorială de 347,10 RON, la care s-a adăugat procentul de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv o valoare de referință sectorială de 405 RON începând cu data de 01.10.2016.
Astfel, prin Ordinul nr. 219/C/01.02.2017, Ministerul Justiției a stabilit că judecătorii au o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, începând cu data de 01.10.2016.
Recurentul consideră că instanța de fond a admis, în mod nelegal, cererea reclamantei de acordare a valorii de referință sectorială de 405 iei, începând cu data de 09.04.2015, câtă vreme s-a decis la nivelul tuturor ordonatorilor de credite că nivelul maxim aflat în plată, în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare Justiție, calculat în raport de o valoarea de referință sectorială de 405 RON, este aplicabil de 01.10.2016.
Apărările formulate în cauză
Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.
Soluția instanței de recurs
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.
Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că la data de 09.04.2015 a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și prin care s-a introdus alin. (5)/1 la art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, care prevede că "Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții". Potrivit art. 1
1
din Legea nr. 293/2015, prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul prevăzut în anexa nr. 1 - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație", capitolul II - Unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare din anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare "Învățământ", anexa nr. IV - Familia ocupațională de funcții bugetare "Cultură", anexa nr. V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Diplomație", anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție", anexa nr. VII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Apărare, ordine publică și siguranță națională" și anexa nr. VIII - Reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și cele aflate în coordonarea primului-ministru și cele aflate sub controlul Parlamentului la Legea-cadru nr. 284/2010*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.
Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 284/2010 "salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului".
Capitolul I din Anexa VI "Familia ocupațională de funcții bugetare Justiție" din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (abrogată prin Legea nr. 153/28.06.2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) reglementa Coeficienții de ierarhizare pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.
Valoarea de referință sectorială de 405 RON a fost stabilită definitiv prin hotărâri judecătorești pentru o parte din magistrați (exemplificativ decizia Curții de Apel Cluj pronunțată la data de 04.07.2011 în dosarul nr. x/2008 și decizia civilă nr. 402/02.02.2011 a Curții de Apel Oradea; în același sens este și punctul de vedere al Direcției de Contencios a CSM nr. 527/2017 însușit de Plenul CSM în ședința din 17.01.2017 cu recomandarea către ordonatorii de credite, în raport de Decizia nr. 794/15.12.2016 a Curții Constituționale, ca în cadrul aceleiași categorii profesionale și familiale ocupaționale să nu existe o salarizare diferită, raportată la mai multe valori sectoriale, valoarea de referință sectorială fiind o constantă, astfel că, diferențele de salarizare în cadrul familiei ocupaționale "Justiție" trebuie să rezulte exclusiv din coeficienții de multiplicare specifici fiecărei funcții și grad, care se aplică valorii de referință sectorială maximă, aflată în plată, de 405 RON, la care se adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015).
Prin Decizia nr. 794/2016 a Curții Constituționale s-a constatat că în vederea egalizării prevăzute de art. 3
1
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare", care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.
Având în vedere această evoluție a legislației, hotărârile judecătorești definitive ce se raportau la valoarea de referință sectorială de 405 RON încă din anul 2011, dispozițiile Legii nr. 71/2015 care s-au raportat la aceeași valoare de referință sectorială, pentru angajați care aveau aceeași funcție/grad/treaptă și gradație începând cu data de 09.04.2015, dispozițiile Legii nr. 293/2015 care majorau cu 10% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare din data de 01.12.2015, aplicabilitatea imediată a Deciziei CCR nr. 794/2016, în cauză a rezultat astfel că pârâtul Ministerul Justiției trebuie să emită urgent ordine legale de salarizare cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015, respectiv a unei valori de referință sectorială de 405 RON, majorate cu 10% începând cu data de 01.12.2015.
De asemenea, Înalta Curte constată că și celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.
Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de recurenții-pârâți Ministerul Justiției și Tribunalul București, împotriva sentinței nr. 4831 din 08 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2020.