ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1911/2016

Decizia nr. 1911/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2/2013, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu Inspecția Judiciară au contestat decizia de arhivare a sesizării emisă de către Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecția Judiciară - 25 iunie 2013.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, în esență, că în mod greșit nu a fost soluționată plângerea formulată împotriva d-nei judecător C. care se face vinovată de grava neglijență, rea-credință, încălcând totodată normele de drept material și procesual în soluționarea Dosarului nr. x/91/2006 în care a fost pronunțată Sentința civilă nr. 1939/2007 a Judecătoriei Focșani.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința nr. 3852 din 4 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

În motivarea sentinței, instanța a reținut, în cauză, că prin memoriul adresat Inspecției Judiciare, înregistrat sub nr. x/IJ/1850/SIJ/2009, petenții A. și B., au semnalat o serie de aspecte referitoare la modalitatea de instrumentare și soluționare a mai multor dosare aflate pe rolul Judecătoriei Focșani și Tribunalului Vrancea.

În urma verificărilor efectuate de către Inspecția Judiciară, s-a transmis petiționarilor răspunsul din data de 24 noiembrie 2009, prin care li s-a comunicat faptul că nu au fost identificate elemente care să releve comiterea de către judecători a unei abateri disciplinare.

Ulterior, la data de 21 martie 2013, petiționarii au sesizat din nou Inspecția Judiciară cu memoriul înregistrat sub nr. 4075/IJ/2998/DIJ/2013, prin care au semnalat aspecte legate de modul de instrumentare și soluționare a dosarelor în care sunt implicați, aflate pe rolul Judecătoriei Focșani și Tribunalului Vrancea.

În baza art. 17 alin. (2) și (3) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea nr. 1027 din 15 noiembrie 2012, inspectorul judiciar a propus arhivarea lucrării și comunicarea măsurii dispuse către petiționari, cu motivarea că memoriul semnalează aceleași aspecte ca cele din petiția anterioară.

Prin referatul din data de 4 iunie 2013, s-a dispus arhivarea sesizării, soluția fiind comunicată reclamanților prin adresa nr. x/IJ/858/DIJ/2013.

Nemulțumiți de soluția comunicată, reclamanții au formulat acțiune în contencios administrativ, dar argumentele petenților nu au fost reținute de instanță, întrucât, pe de o parte, dispozițiile art. 47 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se referă numai la situațiile în care inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție motivată, admiterea, respingerea sau clasarea sesizării, dar în cazul de față, nu suntem în prezența unei rezoluții dispuse în condițiile art. 47 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acest text legal nefiind incident, întrucât ceea ce se contestă este măsura arhivării sesizării formulate de reclamanți.

Din analiza argumentelor invocate de reclamanți, rezultă că acțiunea acestora nu are ca obiect anularea referatului prin care s-a dispus arhivarea sesizării, pentru a se reține inadmisibilitatea pe considerentul că referatul nu este un act administrativ, ceea ce se contestă, în fapt, fiind refuzul pretins nejustificat de a se da curs sesizării înregistrate sub nr. x/IJ/2998/DIJ/2013, în sensul de a se dispune verificările prealabile prevăzute de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, refuz exprimat prin referatul de clasare a sesizării.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. (1), teza a doua din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."

Din analiza conținutului acțiunii, rezultă că, deși în mod eronat s-au indicat prevederile Legii nr. 317/2004, ca temei de drept, în realitate s-a contestat refuzul pârâtei Inspecția judiciară de a efectua operațiunile administrative constând în verificările prealabile ale aspectelor semnalate prin memoriul înaintat de reclamanți, cu precizarea că instanța nu este ținută de temeiul de drept indicat în cererea de chemare în judecată, ci are obligația de a proceda la corecta calificare a acțiunii cu a cărei soluționare este învestită.

Constatându-se incidența prevederilor art. 8 alin. (1), teza a doua din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, dreptul comun care completează Legea nr. 317/2004, Curtea a reținut că acțiunea formulată este admisibilă, urmând a respinge excepția inadmisibilității invocată de pârâta Inspecția Judiciară.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut că măsura contestată de reclamanți a fost dispusă cu respectarea prevederilor legale referitoare la efectuarea lucrărilor de către inspecție.

Potrivit art. 17 alin. (1) (2) și (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 1027 din 15 noiembrie 2012, publicată în M. Of. al României, nr. 802/29.11.2012:

"(1) În situația în care Inspecția Judiciară este sesizată cu aspecte care au făcut obiectul unor verificări anterioare, pentru care, după caz, s-a formulat răspuns sau s-a dispus clasarea, respingerea sesizării, cercetarea disciplinară sau exercitarea acțiunii disciplinare de către Inspecția Judiciară, noua sesizare primește același număr de înregistrare cu cel al sesizării anterioare.

(2) În cazul prevăzut de alin. (1), inspectorul judiciar desemnat întocmește un referat cu propunere de arhivare a lucrării, care se avizează de către șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare.

(3) Măsura dispusă, conform alin. (2), se comunică petentului, iar, în cazul sesizării Inspecției Judiciare în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, titularului acțiunii disciplinare i se transmite rezultatul verificărilor anterioare, prin adresă semnată de inspectorul-șef."

Analizând, comparativ, memoriul înregistrat sub nr. x/IJ/1850/SIJ/2009, cu memoriul înregistrat sub nr. x/IJ/2998/DIJ/2013, Curtea a constatat că în cuprinsul acestora sunt semnalate aceleași aspecte legate de modul de instrumentare a dosarelor în care reclamanții sunt implicați, aflate pe rolul Judecătoriei Focșani și Tribunalului Vrancea, criticile vizând, în principal, Sentința civilă nr. 1939 din 14 mai 2007 a Judecătoriei Focșani.

În ceea ce privește memoriul inițial formulat de reclamanți în anul 2009, se reține că au fost efectuate de către Inspecția judiciară verificări prealabile care au condus la concluzia ca nu au fost identificate elemente care să releve comiterea de către judecători a unei abateri disciplinare.

În condițiile în care, prin memoriul adresat inspecției judiciare în 2013, reclamanții semnalează aceleași aspecte cu cele care au format deja obiectul verificărilor prealabile din anul 2009, instanța de fond a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 17 alin. (1), (2) și (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 1027 din 15 noiembrie 2012, măsura de arhivare a lucrării fiind dispusă de pârâtă cu respectarea dispozițiile legale invocate mai sus.

Susținerea reclamanților, în sensul că sesizarea din anul 2013 nu este identică cu cea anterioară, este neîntemeiată, întrucât, din examinarea conținutului celor două memorii, rezultă că faptele semnalate sunt aceleași, chiar dacă forma de redactare este diferită.

În concluzie, având în vedere ca aspectele semnalate de reclamanți prin memoriul înregistrat sub nr. x/IJ/2998/DIJ/2013 au făcut obiectul verificărilor prealabile dispuse de Inspecția Judiciară în anul 2009, concluziile fiind comunicate reclamanților prin răspunsul transmis la data de 24 noiembrie 2009, instanța de fond a reținut că măsura arhivării a fost dispusă de pârâtă în conformitate cu art. 17 alin. (1) (2) și (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 1027 din 15 noiembrie 2012 și nu vatămă interesele legitime ale reclamanților, acțiunea formulată fiind neîntemeiată.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva Sentinței civile nr. 3852 din 4 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs, reclamanții A. și B., prin care au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate, formal, pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 7, 8, 9 C. proc. civ., recurenții arată că sentința este nelegală și netemeinică, având în vedere că sesizarea din 2009 reprezintă un memoriu ce viza mai multe dosare aflate pe rolul Judecătoriei Focșani, nefiind identică cu plângerea formulată în anul 2013.

De asemenea, la acel moment s-a dat un răspuns formal prin care nu s-a analizat neregulile semnalate, și în concluzie nu poate reprezenta un argument în baza căruia să poată fi respinsă plângerea din anul 2013.

Instanța de fond nu a analizat motivele invocate în cererea introductivă, astfel că hotărârea este netemeinică și nelegală.

Procedura filtru

În procedura filtru reglementată de dispozițiile art. 493 C. proc. civ., la solicitarea instanței de recurs, recurenții și-au precizat motivele de recurs, indicând ca temei de drept dispozițiile art. 304 pct. 5, pct. 7, pct. 8, pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., iar prin raportul efectuat în cauză conform dispozițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. s-a verificat îndeplinirea condițiilor de formă a cererii de recurs, constatându-se că motivele de recurs dezvoltate de recurenți, se încadrează pe dispozițiile art. 488 pct.  6 și pct. 8 din Noul C. proc. civ., recursul fiind admis în principiu prin încheierea de ședință din data de 19 aprilie 2016.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată, în limita criticilor formulate, prin raportare la probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat.

Criticile vizând motivarea insuficientă și motivarea contradictorie a hotărârii recurate se încadrează pe dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., dar hotărârea recurată respectă exigențele impuse prin dispozițiile art. 425 lit. b) C. proc. civ., instanța stabilind situația de fapt și drept, menționând în considerentele sentinței care au fost argumentele avute în vedere la adoptarea soluției date, făcând posibilă și exercitarea controlului judiciar.

Nu se poate solicita instanței să răspundă detaliat fiecărui argument invocat de reclamanți, în considerarea uneia și aceleiași cereri, nemulțumirea reclamanților fiind generată de soluția pronunțată de Judecătoria Focșani prin Sentința nr. 1937/2007 în Dosarul nr. x/91/2006.

Este de reținut că sentința recurată, în condițiile în care instanța a examinat pe scurt, dar în mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse, respectă și exigențele art. 6 alin. (1) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, jurisprudența Curții fiind în acest fel (Hotărârea Helle contra Finlandei).

Recurenții au invocat și motivul de recurs privind încălcarea formelor de procedură dar din dezvoltarea acestui motiv se arată că instanța nu a răspuns criticilor formulate prin acțiune, aspect ce nu poate fi reținut având în vedere aceleași considerente expuse la primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Nici motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., nu poate fi reținut, în condițiile în care instanța a aplicat și interpretat corect normele de drept material.

Astfel, recurenții-reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ să verifice legalitatea deciziei de arhivare a sesizării înregistrată la Inspecția judiciară sub nr. x/IJ/858/DIJ/2013 dar, așa cum a reținut instanța de fond, prin această sesizare au fost reiterate aspectele relatate în sesizarea înregistrată la Inspecția Judiciară sub nr. x/IJ/1850/SIJ/2009.

Se poate observa că prin ambele sesizări a fost criticată legalitatea și temeinicia Sentinței civile nr. 1939 din 14 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Focșani în Dosarul nr. x/91/2006.

În lucrarea nr. x/IJ/1850/SIJ/2009, prin adresa din 24 noiembrie 2009, intimata a comunicat recurenților faptul că nu au fost identificate elemente care să releve comiterea de către magistrați a unei abateri disciplinare.

Faptul că prin sesizarea din 2013 au fost reiterate nemulțumirile doar cu privire la d-na judecător C., față de care, au fost efectuate verificări în urma sesizării și în anul 2009, nu poate duce la concluzia că măsura contestată este greșită, arhivarea lucrării și comunicarea măsurii fiind dispusă conform art. 17 alin. (2) și 3 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea nr. 1027 din 15 noiembrie 2011.

Față de situația de fapt și drept expusă, se constată că măsura arhivării sesizării a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale, aspectele reiterate de recurenți prin memoriul din anul 2013, fiind verificate de intimată în lucrarea nr. x/IJ/1850/SIJ/2009, aspect reținut corect de instanța de fond.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 3852 din 4 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 3852 din 4 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iunie 2016.

Procesat de GGC - CL