ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3823/2015

Decizia nr. 3823/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată reclamanta Unitatea Administrativă a Județului Iași a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 164 din 18 octombrie 2012, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 63711 din 29 august 2012 privind Contractul de finanțare nr. 682 din 17 martie 2010, aferent proiectului "Reabilitarea, modernizarea și dotarea școlilor speciale din Județul Iași" precum și exonerarea de la plata corecției financiare și restituirea sumelor nelegal reținute.

Prin Sentința civilă nr. 75 din 31 martie 2014 Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Iași, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a anulat Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor, întocmită de Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, ce a fost înregistrată sub nr. CA 63711 din 29 august 2012, precum și Decizia nr. 164 din 18 octombrie 2012, emisă de Comisia de soluționare a contestației din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, a exonerat reclamanta U.A.T. Județul Iași de obligația de plată a corecției financiare stabilită prin Nota de constatare nr. CA 63711 din 29 august 2012 și a respins, ca nedovedită, cererea formulată de reclamanta U.A.T. Județul Iași de a se obliga pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice la restituirea sumelor pretins reținute în contul corecției ce s-a aplicat.

Împotriva Sentinței civile nr. 75 din 31 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a declarat recurs.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că hotărârea judecătorească contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate critici de nelegalitate ce vor fi prezentate în continuare.

Instanța de fond apreciază, în mod netemeinic și nelegal, faptul că actele administrative emise au abordat problema respectării regulilor aplicabile în materia achizițiilor publice într-o manieră pur speculativă, fără vreo legătură cu procedura în cauză, dând eficiență altor acte ale autorității contractante decât cele care au făcut obiectul nemijlocit al documentației de atribuire și care nu au influențat în vreun fel organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire verificată.

Mai mult, instanța de fond se mulțumește să constate, în mod sumar, faptul că procedura de atribuire a contractului de servicii nu a fost contestată de nicio persoană interesată, iar legislația națională în materia achizițiilor publice recunoaște dreptul autorității contractante de a aplica criterii proprii de calificare și selecție, inclusiv criterii minime în ceea ce privește situația personală a ofertantului și capacitatea sa profesională.

În opinia recurentului, în mod netemeinic, instanța de fond reține că, în speța dedus judecății, nu a fost îngrădit dreptul potențialilor ofertanți în ceea ce privește participarea la această procedură de achiziție publică.

Recurentul mai consideră că aspectele reținute de instanța de fond au un caracter general, aceasta nemotivând în vreun fel contrariul celor reținute de echipa de control din cadrul instituției.

Intimata Unitatea Administrativ Teritorială Județul Iași a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea de ședință din data de 17 iunie 2015, recursul a fost admis în principiu.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluție Înalta Curte constată că, în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ. este întemeiat, instanța de fond făcând o greșită interpretare și aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Unitatea Administrativ Teritorială Județul Iași au încheiat, la data de 16 decembrie 2011, prin Programul Operațional Regional 2007 - 2013, Axa prioritară 3, un contract de finanțare, ce a fost înregistrat sub nr. 682, având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile pentru implementarea Proiectului nr. 3381 intitulat "Reabilitarea, Modernizarea și Dotarea Școlilor Speciale din Județul Iași" cu o valoare totală de 33.342.539,14 lei, cheltuielile considerându-se eligibile numai în măsura în care erau conforme prevederilor H.G. nr. 759/2007.

La data de 3 iulie 2012, Direcția Generală Autoritatea de Management - Programul Operațional sesizează, prin adresa VT-49143/2012, Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, în legătură cu o suspiciune de neregulă.

În urma acestei sesizări se întocmește o Notă de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, care a fost înregistrată sub nr. CA 63711 din 29 august 2012.

În nota de constatare se reține faptul că: "nu sunt publicate în totalitate criteriile minime de calificare așa cum se regăsesc în documentația de atribuire și invitația de participare nr. 258497 din 25 iunie 2010 a obligativității demonstrării capacității printr-un contract similar ca natură pentru implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene", considerându-se că: "Chiar dacă din punctul de vedere al autorității contractante procedura a fost conformă, s-a demonstrat încălcarea legislației privind achizițiile publice."

Astfel, s-a stabilit aplicarea unei corecții cu 25% din valoarea eligibilă a contractului de servicii de management de proiect nr. 8612 din 11 august 2010, valoarea totală a debitului fiind de 12.878,40 lei și TVA recuperabilă în valoare de 3.153,90 lei.

Împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare a formulat contestație U.A.T. Județul Iași.

Urmare acestei contestații, Comisia care a fost numită prin Ordinul nr. 1895 din 11 octombrie 2012, prin Decizia nr. 164 din 18 octombrie 2012, a respins integral contestația formulată de U.A.T. Județul Iași.

Înalta Curte constată că autoritatea contractantă a solicitat să se constate că nu a restricționat participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție, aceasta desfășurându-se pe baza documentației de atribuire, elaborată de Consiliul Județean Iași, și că, atât în Fișa de date a achiziției, cât și în caietul de sarcini, au fost stabilite o serie de cerințe obligatorii în ceea ce privește "Situația personală a candidatului", cât și în ceea ce privește "Capacitatea tehnică și/sau profesională a acestora."

În acest sens, ofertanților li s-a solicitat să facă dovada că au prestat activități de natura celor solicitate prin specificațiile tehnice incluse în caietul de sarcini, că au minimum de experți prevăzuți prin caietul de sarcini, precum și să depună un contract similar ca natură (de consultanță în managementul de proiect) pentru implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene.

În cadrul acestei proceduri, au depus oferte SC A. SRL Târgu Mureș și SC B. SRL Iași, ambele oferte fiind considerate eligibile, iar prin Raportul procedurii înregistrat sub nr. 8213 din 2 august 2010, a fost declarat câștigător SC A. SRL Târgu Mureș, cu un preț de 160.000 lei, persoană juridică cu care s-a încheiat contractul de servicii nr. 8612 din 11 august 2010.

Înalta Curte constată că din verificările efectuate de echipa de control în legătură cu aspectele menționate în sesizarea de neregulă, a rezultat faptul că în invitația de participare din 25 iunie 2010 nu sunt publicate toate cerințele de calificare menționate în documentația de atribuire și nota justificativă din 25 iunie 2010.

Cerințele minime stabilite de reclamantă, în calitate de autoritate contractantă, nu se referă doar la situația economică și financiară sau capacitatea tehnică și/sau profesională, prin urmare s-a considerat că toate cerințele din nota justificativă și precizate în documentație ca fiind obligatorii reprezintă cerințe minime.

Echipa de control s-a raportat la dispozițiile alin. (39) din preambulul Directivei nr. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, de furnizare și de servicii potrivit cărora, autorității contractante trebuie să i se solicite să indice, în momentul lansării unei invitații de participare la o procedură de achiziții publice, criteriile de selectare pe care le va folosi în vederea selectării, precum și nivelul capacităților specifice pe care le poate eventual solicita din partea operatorilor economici pentru a-i accepta în procedura de atribuire a contractului de achiziții publice.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că intimata-reclamantă nu a publicat toate aceste informații în cadrul invitației de participare, neputându-se reține susținerea acesteia, potrivit căreia cerințele minime de calificare se pot referi la cifra de afaceri, lichiditate generală, contract similar, deoarece dispozițiile art. 9 din H.G. nr. 925/2006 exemplifică impunerea unor cerințele minime de calificare disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică în cauză.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că prin publicarea incompletă a criteriilor de calificare s-au încălcat dispozițiile art. 125 lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006 și nu s-a asigurat un grad de publicitate adecvat, astfel că în mod corect s-a apreciat că a fost încălcat principiului transparenței în conformitate cu art. 2 alin. (2) lit. d) din același act normativ, fiind astfel identificată o neregulă în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (l) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, Înalta Curte constată că, în cauză, cu ocazia verificărilor, echipa de control a constatat și alte aspecte referitoare la prezența unor cerințe restrictive/nelegale impuse de intimata-reclamantă în fișa de date a achiziției pentru atribuirea contractului de servicii, respectiv, impunerea ca și cerința minimă obligatorie, demonstrarea capacității printr-un contract similar ca natură (de consultanță în managementul de proiect) pentru implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene.

Prin solicitarea de îndeplinire a unor cerințe minime referitoare la derularea unor contracte finanțate din fonduri europene, nu s-au asigurat condițiile de manifestare a concurenței reale întrucât doar acei ofertanți care în ultimii 3 ani au derulat cel puțin un contract care să fi fost finanțat din sursa specificată, au avut posibilitatea de a depune oferta în cadrul procedurii de achiziție.

Demonstrarea capacității printr-un contract de consultanță în managementul de proiect pentru implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, reprezintă o cerință restrictivă având în vedere că serviciile prestate trebuie să respecte legislația în materie, indiferent de sursa de finanțare, fiind astfel încălcatelor dispozițiile art. 176, 178 alin. (2) și 179 din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data procedurii de achiziție publică.

Prin impunerea unor astfel de cerințe a fost restricționat accesul ofertanților la procedura de achiziție publică, sursa de finanțare pentru care au fost prestate servicii de consultanță nefiind relevantă pentru stabilirea unor criterii de calificare.

Înalta Curte constată că echipa de control în mod corect a constatat încălcarea legislației privind achizițiile publice și, pe cale de consecință, abaterea de la legalitate, regularitate și conformitate, fiind astfel identificată o neregulă așa cum este aceasta definită la art. 2 alin. (l) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, impunându-se, în acest sens, o corecție financiară.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt întemeiate, iar motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ este fondat.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând, va respinge acțiunea reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială a Județului Iași, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva Sentinței civile nr. 75 din 31 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând, respinge acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Județului Iași, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2015.

Procesat de GGC - NN