ÎCCJ, Decizia nr. 128/2020
ÎCCJ, Decizia nr. 128/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
I. Prin Decizia nr. 13/A din 17 ianuarie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul petent A. împotriva încheierii nr. 260/RC din 21 iunie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, prin care, de asemenea, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva încheierii nr. 476 din 18 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2017.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut, în esență, că, raportat la obiectul apelului de față, petentul A. a formulat calea de atac împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare și, prin urmare, calea de atac exercitată în cauză este inadmisibilă, fiind respinsă ca atare.
II. Împotriva Deciziei nr. 13/A din 17 ianuarie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petentul A. a exercitat calea de atac a recursului.
Prin Decizia penală nr. 67 din 26 mai 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 13/A din 17 ianuarie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Pentru a dispune astfel, instanța supremă a reținut, în esență, că recursul nu mai este prevăzut ca și cale de atac în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.
III. Împotriva Deciziei penale nr. 67 din 26 mai 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a formulat apel petentul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători sub nr. x/2020, fiind stabilit prim termen aleatoriu la data de 7 septembrie 2020, când reprezentantul Ministerului Public a invocat inadmisibilitatea căii de atac promovate.
III. Examinând apelul formulat, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acestuia, prin raportare la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, constată că este inadmisibil și va fi respins ca atare, pentru considerentele următoare:
În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Astfel, potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Totodată, conform art. 550 alin. (1) coroborat cu art. 551 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., hotărârile pentru care nu este prevăzută calea de atac a contestației sau apelului rămân definitive la data pronunțării lor și devin executorii, ele neputând fi atacate ulterior.
În cauză, petentul a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive (Decizia penală nr. 67 din 26 mai 2020 prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă cale de atac formulată de petent), nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a nesocoti coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.
Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 67 din 26 mai 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 67 din 26 mai 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 septembrie 2020.