ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1125/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1125/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 20 mai 2021
Asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 304 din 21 martie 2020 pronunțată de Tribunalul Olt, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-reclamanți A., B., C. și D. împotriva încheierii din 7 martie 2018 și a sentinței civile nr. 1407 din 21 martie 2018 pronunțată de Judecătoria Slatina.
Împotriva acestei decizii, reclamanții A., B., C. și D. au declarat recurs, înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova.
Prin încheierea din 20 mai 2020, Curtea de Apel Craiova a dispus suspendarea judecării cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților.
Împotriva încheierii din 20 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, reclamantul E. și reclamantul A. au declarat recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 19 iunie 2020 și repartizat completului de filtru CF x.
În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-reclamant E. a solicitat judecarea procesului suspendat de Curtea de Apel Craiova, arătând că nu s-a putut deplasa la instanță din cauza restricțiilor pandemiei. În continuare, a făcut referire la aspecte legate de fondul litigiului.
Prin cererea de recurs formulată, recurentul-reclamant A. a prezentat istoricul cauzei, solicitând admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 25 martie 2021, dispunându-se comunicarea acestuia.
Raportul a fost comunicat părților la 30 martie - 1 aprilie 2021.
La 9 aprilie 2021 recurentul-reclamant E. a depus punct de vedere la raport, prezentând aspecte ce țin de fondul litigiului.
La aceeași dată, 9 aprilie 2021, intimata-pârâtă Comisia Județeană Olt pentru aplicarea Legilor fondului funciar pe lângă instituția Prefectului Județul Olt a depus punct de vedere la raport, arătând că recursul nu îndeplinește condițiile de admisibilitate și, totodată, recursul a rămas fără obiect.
La 12 aprilie 2021 intimatul-reclamant F. a depus punct de vedere la raport, arătând că susține revendicările formulate de recurentul-reclamant A., solicitând retrocedarea dreptului de proprietate.
La 13 aprilie 2021 G., fiul intimatului D. (decedat), a depus la dosar note scrise prin care prezintă aspecte ce țin de fondul litigiului, solicitând punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 20 mai 2021, în complet de filtru, fără citarea părților.
Examinând recursurile în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Examinând cererile de recurs, astfel cum acestea au fost formulate, se constată că recurenții-reclamanți nu a formulat critici de nelegalitate ale încheierii recurate de natură a fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
În cuprinsul memoriilor de recurs nu se aduc critici în legătură cu încheierea pronunțată de curtea de apel, prin care s-a dispus suspendarea judecății recursului, ci recurenții-reclamanți au arătat doar că nu s-au putut deplasa la instanță din cauza restricțiilor pandemiei, prezentând chestiuni legate de fondul litigiului, aspecte ce nu pot fi circumscrise dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Recurenții au prezentat pe larg situația de fapt, solicitând soluționarea pe fond a cauzei, în sensul retrocedării pădurii - câte 1 hectar pentru fiecare recurent, drepturi legale moștenite de la părinți, recunoscute prin hotărârile judecătorești definitive pronunțate în litigiul purtat între părți.
Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.
În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.
Având în vedere cele constatate, se apreciază că aspectele evidențiate în cuprinsul memoriilor de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate ale deciziei recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursurile declarate de reclamanții E. și H. împotriva încheierii din 20 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 mai 2021.