ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 474/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 05.02.2019, petenta A. a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/2014 de la Judecătoria Târgu Mureș la o altă instanță, în afara circumscripției teritoriale a Curții de Apel Târgu Mureș, justificat de împrejurarea că ar fi nedreptățită în demersurile sale judiciare de către magistrații instanțelor din zonă.

Petenta a mai arătat că cererea de strămutare este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât motivele de bănuială legitimă vizează toate instanțele de pe raza Curții de Apel Târgu Mureș, astfel încât dacă competența de soluționare ar fi declinată în favoarea acesteia, Curtea de Apel Târgu Mureș ar fi obligată să analizeze un motiv de bănuială legitimă ce se extinde și asupra sa, situație de natură să încalce principiul imparțialității justiției și dreptul la un proces echitabil.

Cererea a fost încadrată pe dispozițiile art. 140 C. proc. civ.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Conform verificărilor efectuate în sistemul informatic Ecris, dosarul ce face obiectul cererii de strămutare a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș la data de 05.02.2014, deci, ulterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ., aplicabil în cauză (15.02.2013).

Potrivit art. 142 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia (…)".

Or, în cauză, cererea de strămutare dedusă judecății este întemeiată, așa cum s-a arătat anterior, pe motive de bănuială legitimă și este formulată cu privire la un dosar înregistrat ulterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ. pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș, instanță aflată în circumscripția teritorială a Curții de Apel Târgu Mureș.

Prin cererea formulată, petenta nu contestă faptul că o cerere de strămutare a unui dosar aflat pe rolul unei judecătorii nu este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe acest aspect, se constată că finalitatea la care se tinde prin cererea de strămutare adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, și anume aceea a trimiterii unui dosar înregistrat pe rolul unei judecătorii (în speță Judecătoria Târgu Mureș) pentru soluționare la o instanță din afara razei teritoriale a Curții de Apel Târgu Mureș, nu se poate realiza în modalitatea preconizată de petentă.

O asemenea modalitate ar însemna nu numai extinderea fără temei legal a competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci și extinderea soluției pe care C. proc. civ. o prevede în cazul strămutării formulate în privința unui dosar aflat pe rolul unei judecătorii, respectiv de desemnare a unei judecătorii din raza aceleiași curți de apel cu cea de la care se solicită strămutarea.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 131 raportat la art. 142 C. proc. civ., instanța competentă material a soluționa cauza este Curtea de Apel Târgu Mureș, instanță în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competență.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cererii formulate de petenta A., în calitate de reprezentant legal al minorei B., privind strămutarea procesului civil ce formează obiectul Dosarului nr. x/2014 al Judecătoriei Târgu Mureș în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 martie 2019.

Procesat de GGC - NN