ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1528/2019

Asupra cererii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la 2.04.2018, reclamantul Ministerul Educației Naționale, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat suspendarea executării Raportului nr. x din 15.02.2018 încheiat în urma evaluării activității manageriale desfășurate de către domnul A., inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, precum și a Fișei de evaluare a domnului A. nr. 829/30.01.2018.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin fișa de evaluare semnată de Comisia de evaluare numită prin Ordinul de serviciu nr. 1316/AOB/28.12.2017 s-a făcut evaluarea inspectorilor școlari generali/adjuncți.

Potrivit Raportului de Control realizat de Corpul de Control al Ministrului cu nr. 518/CC/23.02.2018 și anexelor acesteia s-a constatat că pentru 6 inspectori școlari generali/adjuncți s-au completat fișe de evaluare neconforme cu prevederile cuprinse în Anexa nr. 1 din Metodologia privind evaluarea activității manageriale desfășurate de către inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali adjuncți din inspectoratele școlare și directorii caselor corpului didactic aprobată prin OMEN nr. 4315/2014, cu modificările ulterioare, punctajele cuprinse în fișele de evaluare au fost însumate greșit ceea ce a condus la atribuirea unor calificative greșite celor 6.

Astfel, inspectorul școlar general A. are un punctaj de 96 puncte ca urmare a erorii de calcul, când de fapt trebuia să obțină 87 puncte, adică are calificativul "Foarte Bine", deși trebuia să aibă "Bine".

Prin Sentința civilă nr. 5156 din data de 07.12.2018 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul Ministerul Educației Naționale, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

Împotriva Sentinței civile nr. 5156 din data de 07.12.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Ministerul Educației Naționale fără a invoca vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 554/2004 întrucât sunt îndeplinite prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din economia textului de lege rezultă că cele două condiții care trebuie îndeplinite sunt:

Instanța de fond, în mod nelegal, a reținut că nu este îndeplinită în cauză una din cele două condiții, respectiv necesitatea prevenirii unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. (1), lit. ș) din Legea nr. 554/2004.

Conform legii, paguba iminentă care ar justifica suspendarea actului implică existența unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență, sau perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Învederează faptul că, atât cadrele didactice, cât și personalul didactic de conducere, îndrumare și control este supus evaluării, evaluare realizată de către o comisie, iar rezultatul evaluării are la bază documente prin care este reflectată activitatea persoanei evaluate și al cărei rezultat poate sau nu să fie identic cu cel rezultat în urma autoevaluării efectuate de cel evaluat.

Pe de altă parte rezultatul evaluării este consecința activității efectuate și nu este strâns legată de prestigiul și activitatea ulterioară a persoanei.

Potrivit art. 264 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, "Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar și reprezintă 25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani."

Astfel, gradația de merit se acordă în urma promovării unui concurs la care se pot înscrie doar persoanele care au obținut în ultimii 5 ani calificativul "Foarte Bine".

Prin OMEN nr. 3633/2018 a fost aprobată Metodologia și criteriile privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018 (publicat în M. Of. 395/9.05.2018).

Potrivit art. 1 alin. (2) din metodologia amintită mai sus, "Gradația de merit se acordă personalului didactic definit la art. 88 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare (Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar și personal didactic de conducere, de îndrumare și control)."

Graficul desfășurării concursului pentru acordarea gradațiilor de merit - sesiunea 2018 este prevăzut în anexa 1 la metodologie.

Gradația de merit se atribuie începând cu data de 1 septembrie 2018 și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază deținut (art. 3 alin. (1) din metodologie).

Personalul didactic din învățământ care beneficiază de gradație de merit până la 31 august 2018 poate participa la un nou concurs, (art. 4 alin. (1) din metodologie).

Potrivit art. 5 alin. (1) din metodologie la concursul pentru acordarea gradației de merit poate participa: "a) personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învățământul preuniversitar de cel puțin 5 ani, cu calificativul "Foarte bine" în fiecare an școlar din perioada evaluată și care a dovedit performanțe deosebite în: (i) inovarea didactică, în pregătirea preșcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinși la competițiile școlare recunoscute de Ministerul Educației Naționale/inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, etapa sector/județeană și a municipiului București, interjudețeană, etapa națională și internațională, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017; (ii) prevenirea și combaterea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, în integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale și/sau tulburări de învățare în învățământul de masă, în progresele școlare ale elevilor în risc de abandon școlar, în inițierea și managementul unor proiecte școlare care au condus la consolidarea culturii școlare centrate pe progres, cooperare și incluziune;

b) personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat, angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învățământul preuniversitar de cel puțin 5 ani, cu performanțe în activitate, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, și calificativul "Foarte bine" în fiecare an școlar din perioada evaluată.

(2) Cadrele didactice care, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, au îndeplinit și funcții de conducere, de îndrumare și control pot participa la concursul de acordare a gradației de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare și control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specifice opțiunii exprimate în scris la depunerea dosarului. Cadrele didactice care optează pentru evaluare ca personal didactic de conducere, de îndrumare și control depun toate calificativele primite în urma evaluării activității din perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017.

(3) Personalul didactic prevăzut la alin. (1) care, în perioada 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, a avut contractul de muncă suspendat este evaluat doar pentru perioada în care și-a desfășurat activitatea, din intervalul 1 septembrie 2012 - 31 august 2017, precum și pentru o perioadă corespunzătoare duratei suspendării, anterioară intervalului mai sus menționat, astfel încât să se asigure evaluarea efectivă pe o perioadă de 5 ani. în acest caz, perioada evaluată din afara intervalului 1 septembrie 2012 - 31 august 2017 se stabilește astfel încât să nu fi fost luată în considerare la acordarea unei alte gradații de merit. în cazul în care nu se pot constitui în acest mod cei cinci ani necesari evaluării, personalul respectiv este evaluat doar pentru perioada în care și-a desfășurat activitatea, din intervalul 1 septembrie 2012 - 31 august 2017.

(4) Personalul didactic încadrat pe două sau mai multe specializări/funcții pe perioada evaluării poate participa la concursul de acordare a gradației de merit la oricare dintre discipline/funcții, exprimându-și opțiunea în scris odată cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfășurat activitate metodica și științifică pe două sau mai multe specializări sunt evaluate pentru întreaga activitate."

În ceea ce privește cea de-a doua condiție, a pagubei iminente pe care legea a definit-o ca fiind un prejudiciu material, viitor și previzibil, și aceasta este îndeplinită în cauză fiind probată, deoarece prin executarea actelor administrative, reclamantului i s-ar produce un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat, astfel că în mod eronat s-a reținut de către instanța de fond neîndeplinirea acestei condiții.

Drept urmare, este imperios necesar să se suspende executarea raportului încheiat în urma evaluării activității manageriale desfășurate de către domnul inspector școlar general și a fișei de evaluare a acestuia până la pronunțarea instanței de fond pe acțiunea în anularea celor două acte, în vederea evitării unei pagube iminente, deoarece acesta persoană căruia i s-a greșit calificativul ca urmare a însumării eronate a punctajului poate solicita acordarea gradației de merit care presupune și plata unei indemnizații de 25% din salariul de bază, plată care în mod normal nu ar trebui făcută, întrucât după ce se va modifica calificativul, și se va constata că acesta nu avea dreptul la gradația de merit, va trebui să restituie banii.

Aceste două condiții imperative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări care să fie de natură a argumenta existența cazului bine justificat și iminența producerii unei pagube. Or, în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor, aspecte care sunt de natura a satisface cerințele legii în ceea ce privește admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ.

Întrucât din actele dosarului rezultă pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ, consideră că cererea de suspendare satisface cerințele prevăzute la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În concluzie, raportat la cele de mai sus solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacată, iar în rejudecarea litigiului pe fond admiterea cererii de suspendare ca întemeiată.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 18 ianuarie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 20 martie 2019.

Examinând cererea de recurs formulată de recurentul-reclamant, prin prisma dispozițiilor incidente, precum și a apărărilor invocate de către intimatul-pârât prin întâmpinare, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu o cerere de suspendare a executării Raportului nr. x din 15.02.2018 încheiat în urma evaluării activității manageriale desfășurate de către domnul A., inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, precum și a Fișei de evaluare a domnului A. nr. 829/30.01.2018.

Instanța de fond, prin sentința ce formează obiectul recursului de față a reținut că, reclamantul a prezentat drept caz bine justificat faptul că s-a comis o eroare de calcul în cazul reclamantului, în urma căreia reclamantul are un punctaj de 96 puncte, când de fapt trebuia să obțină 87 puncte, adică are calificativul "Foarte Bine", deși trebuia să aibă "Bine", iar acest element nu confirmă îndeplinirea condiției existenței unui caz bine justificat, astfel cum este aceasta definită de prevederile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004. Cu privire la condiția existenței pagubei iminente, astfel cum este definită de art. 2 alin. (1) lit. ș) din același act normativ, s-a reținut că nici aceasta nu este îndeplinită față de aspectele invocate și analizate în cuprinsul hotărârii, astfel că nu poate fi încuviințată cererea de suspendare a executării în lipsa îndeplinirii cumulative a cerințelor examinate.

Înalta Curte trecând la examinarea punctuală a motivelor de recurs înfățișate de recurentul-reclamant prin care arată că soluția instanței de fond este nelegală din rațiuni care țin de interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor legale referitoare la condiția existenței pagubei iminente, nu împărtășește opinia recurentului-reclamant, apreciind că nu pot fi primite criticile formulate.

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că acțiunea privind suspendarea executării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor reclamantului (până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea actului).

Îndeplinirea celor două condiții, respectiv cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, este lăsată la aprecierea judecătorului, fiind verificată, în funcție de circumstanțele cauzei, printr-o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza argumentelor de fapt și de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii suficiente pentru răsturnarea prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube greu, sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul contestat ar fi anulat de instanța de judecată.

Referitor la noțiunea de caz bine justificat, aceasta a fost definită prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind reprezentată de acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În cauză, Înalta Curte apreciază nu că există elemente care să contureze îndeplinirea condiției cazului bine justificat, prima instanță reținând în mod corect că argumentele reclamantului în sensul că s-a comis o eroare de calcul, în urma căreia pârâtul a obținut un punctaj de 96 puncte, când de fapt trebuia să obțină 87 puncte, adică are calificativul "Foarte Bine", deși trebuia să aibă "Bine" și că cercetarea acestei erori de calcul poate fi realizată doar cadrul soluționării cererii de anulare.

Totodată, Înalta Curte constată că prin întâmpinarea formulată în prezenta cauză, intimatul-pârât recunoaște că în cazul său este vorba despre o eroare materială și menționează că prin adresa emisă de Ministerul Educației Naționale cu nr. 870/16.02.2018, înregistrată la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani cu nr. 1282/21.02.2018 i s-a adus la cunoștință faptul că, urmare a evaluării, a obținut un punctaj de 96 de puncte, respectiv calificativul "Foarte bine" aferent anului școlar 2016 - 2017, însă evaluarea s-a realizat pentru o funcție de conducere pe care nu o deținea în perioada evaluată.

Or, în ceea ce privește modalitatea de evaluare a cadrelor didactice și acordarea gradației de merit, Înalta Curte constată că acestea sunt aspecte care țin tot de fondul cauzei, neputând fi analizare în cadrul cererii de suspendare a executării actului administrativ.

Referitor la cea de a doua condiție prevăzută de lege, din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 rezultă că noțiunea de pagubă iminentă are în vedere prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Prin motivele de recurs ale recurentului-reclamant se susține că ar fi îndeplinită această condiție impusă de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 referitoare la prevenirea unei pagube iminente, deoarece prin executarea actelor administrative, reclamantului i s-ar produce un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat.

Or, Înalta Curte reține faptul că prezumarea de către instanța de judecată a unor consecințe viitoare produse de actul administrativ contestat asupra activității instituției publice, nu echivalează cu o motivare ipotetică, fiind lipsită de suport probator, astfel cum susține recurentul-reclamant.

Așa fiind, nu poate fi primită apărarea recurentului-reclamant în sensul că ar fi necesară suspendarea executării raportului încheiat în urma evaluării activității manageriale desfășurate de către domnul inspector școlar general/adjunct și a fișei de evaluare a acestuia până la pronunțarea instanței de fond pe acțiunea în anularea celor două acte, pentru evitarea unei pagube iminente, deoarece aspectele invocate sunt simple prezumții, nefiind dovedit prin niciun mijloc de probă că intimatul-pârât, căruia i s-ar fi greșit calificativul ca urmare a însumării eronate a punctajului ar fi solicitat acordarea gradației de merit și plata unei indemnizații de 25% din salariul de bază, iar în cazul în care s-ar fi procedat la acest demers, recurentul-reclamant ar putea solicita restituirea sumelor de bani încasate fără drept.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că în cauză nu au fost dovedite atât condiția cazului bine justificat, cât și condiția iminenței pagubei, astfel încât hotărârea primei instanțe este legală, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 14 și art. 2 lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, iar soluția de respingere a cererii de suspendare este corectă.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Educației Naționale împotriva Sentinței nr. 5156 din 7 decembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2019.

Procesat de GGC - NN