ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3581/2017

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita, secția civilă, sub nr. x/2017 la data de 25.01.2017, reclamanta Asociația Composesorală A. a chemat în judecată pârâții Garda Forestieră Brașov și Ministerul Apelor și Pădurilor, solicitând instanței să constate nesoluționarea în termenul legal de 30 de zile a cererii nr. 399/21.11.2016, având în vedere că pârâta Garda Forestieră Brașov nu a comunicat reclamantei răspunsul la solicitările acesteia privind verificarea documentației, întocmirea decontului justificativ și acordarea compensațiilor aferente anului 2008, și, în consecință, să dispună următoarele:

a) obligarea, în solidar, a pârâților la plata sumei de 42.820,07 RON, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamanta nu le-a putut recolta, în calitate de proprietar, pentru suprafața de pădure de 227,70 ha, situate în tipul funcțional x, pe întreaga perioadă a anului 2008, cu titlul de compensații/ajutoare de stat, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamentele silvice, care au determinat restricții în recoltarea de masă, aferente anului 2008;

b) obligarea, în solidar, a pârâților la plata dobânzilor fiscale calculate asupra debitului principal în cuantum de 42 820,07 RON, începând cu data de 14.09.2012, dată de la care creanța a devenit exigibilă, respectiv data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final/19.07.2012;

c) obligarea, în solidar, a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Hotărârea Tribunalul Harghita, secția civilă

Prin sentința nr. 1285, pronunțată la data de 28.06.2017 în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Harghita a admis excepția de necompetență materială a tribunalului, invocată de pârâtul Ministerul Apelor și Pădurilor, și, în consecință, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta Asociația Composesorală A. împotriva pârâților Garda Forestieră Brașov și Ministerul Apelor și Pădurilor în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele acestei sentințe, tribunalul a reținut că, nici art. 1 alin. (3) și art. 30 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici art. 97 alin. (1) din Codul silvic nu conferă compensațiilor la plata cărora reclamanta se consideră îndreptățită caracterul de contribuții în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Astfel, faptul că din perspectiva autorităților publice implicate în litigiu sumele pretinse de reclamantă sunt venituri publice în sensul art. 30 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 nu înseamnă că ele sunt contribuții - elemente de drept fiscal, pentru că art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 are în vedere, la stabilirea criteriului valoric, raporturi juridice de drept fiscal după cum rezultă din enumerarea obiectului lor, respectiv "taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora". Deci, compensațiile pretinse sunt venituri publice în sensul legii, care reglementează taxele judiciare de timbru, fără ca orice venit public să se încadreze în vreuna din categoriile enumerate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În aceste condiții, s-a apreciat că, în speță, criteriul care operează la stabilirea competenței materiale este cel al autorității publice chemate în judecată și, din moment ce într-unul din capetele de cerere se pretinde obligarea unei autorități publice centrale (Ministerul Apelor și Pădurilor) să efectueze o operațiune administrativă de plată a unor sume de bani, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, este competentă material și teritorial să soluționeze integral prezenta acțiune.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 102 din 29 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 s-a admis excepția necompetenței materiale, invocată de reclamanta Asociația Composesorală A. și s-a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta Asociația Composesorală A. în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Brașov și Ministerul Apelor și Pădurilor, în favoarea Tribunalului Harghita.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, s-a suspendat judecarea cauzei, dosarul fiind înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut că obiectul principal al acțiunii îl constituie acordarea compensațiilor bănești sub forma ajutoarelor de stat față de măsurile restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare, potrivit H.G. nr. 861/2009, și că deși rangul autorității implicate în proces este de nivel central, reclamantul urmărește, de fapt, plata unor sume de bani, caz în care criteriul determinant în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei este valoarea obiectului pricinii și nu rangul autorității, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, a fost invocată jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 1424 din 19 martie 2014 a secției de contencios administrativ și fiscal, a stabilit că, fiind vorba de o subvenție ce reprezintă un ajutor bănesc nerambursabil acordat de stat, aceasta reprezintă o contribuție în sensul Legii contenciosului administrativ, motiv pentru care competența materială a cauzei este stabilită întotdeauna în raport de criteriul valoric. A mai fost invocată, în același sens, și Decizia nr. 3538/09.12.2016 pronunțată în dosarul nr. x/2015.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Se constată că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, reglementat de dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, care dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte constată că prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta a solicitat, în esență, în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Brașov și Ministerul Apelor și Pădurilor, constatarea nesoluționării în termenul legal de 30 de zile a cererii nr. 399/21.11.2016, respectiv acordarea contravalorii produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafața de pădure de 227,70 ha, încadrată în tipul funcțional x, pe întreaga perioadă a anului 2008, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamentele silvice, care au determinat restricții la recoltarea de masă, precum și obligarea pârâților la plata dobânzilor fiscale calculate asupra debitului principal în cuantum de 42.820,07 RON, începând cu data de 14.09.2012, de la care creanța a devenit exigibilă prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final/19.07.2012.

Astfel, obiectul cererii cu care reclamanta a înțeles să învestească instanța de contencios administrativ îl reprezintă obligarea pârâților la plata unor sume, reprezentând compensațiile prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

În raport de dispozițiile legale citate, competența materială de soluționare a cauzelor de către instanțele de contencios administrativ se stabilește în raport de două criterii, și anume: al rangului organului emitent/autorității publice, respectiv criteriul valoric care privește taxele și impozitele, contribuțiile, datoriile vamale, precum și accesorii ale acestora.

În cauză, după cum se constată, sumele solicitate cu titlul de compensații pentru produsele de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta pentru suprafața de pădure de 227,70 ha, deținută în proprietate, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamentele silvice, nu se încadrează în categoria taxelor, impozitelor, contribuțiilor, datoriilor vamale, precum și accesorii ale acestora.

Acțiunea formulată vizează refuzul autorităților publice pârâte de acordare a compensațiilor solicitate de reclamantă, astfel că se va stabili competența materială de soluționare a cauzei în raport de criteriul rangului autorității publice pârâte implicată în raportul juridic administrativ.

În cauză, potrivit dispozițiilor H.G. nr. 861/2009, Ministerului Mediului și Pădurilor îi revin, în principal, atribuții în ceea ce privește problema acordării compensațiilor reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, astfel încât competența materială de soluționare a prezentei cauze urmează a se stabili în raport de rangul acestei autorități publice.

Întrucât Ministerul Apelor și Pădurilor se încadrează în categoria autorităților publice centrale, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei de față revine Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Asociația Composesorală A. și pârâții Garda Forestieră Brașov și Ministerul Apelor și Pădurilor, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Asociația Composesorală A. și pârâții Garda Forestieră Brașov și Ministerul Apelor și Pădurilor, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 noiembrie 2017.