ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 521/2019

HOTĂRÂRE

07.03.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 521/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamț la 25 aprilie 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea Compania Județeană D. S.A. Neamț, în temeiul art. 712 - 723 C. proc. civ. a formulat contestație la executare și întoarcerea executării silite, împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc A., în Dosarul de executare nr. x/2018, deschis la cererea creditorului B. în baza titlului executoriu Sentința civilă nr. 1457/2017 a Tribunalului Neamț, prin care a solicitat: anularea încheierii din data de 12 aprilie 2018 în Dosarul nr. x/2018 al Biroului Judecătoresc A., prin care s-au stabilit cheltuieli de executare silită; anularea Încheierii de încuviințare executare silită nr. x/2018 pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț în cadrul Dosarului nr. x/2018; anularea tuturor actelor de executare efectuate în Dosarul nr. x/2018, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc A.; întoarcerea executării silite și obligarea salariatului B. la plata sumei de 12.215,4 RON; anularea raportului de expertiză efectuat de C.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 632 și urm, art. 663, art. 712 și următoarele, art. 720 - 723 C. proc. civ., O.G. nr. 2/2000.

Față de precizările depuse de contestatoare, prin care a arătat că înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, respectiv a hotărârii Curții de Apel, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale.

Prin Sentința civilă nr. 3778/2018 din 3 octombrie 2018, Judecătoria Piatra-Neamț a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestație la executare, în favoarea Curții de Apel Bacău.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prezenta acțiune, astfel cum a fost precizată, are două capete principale de cerere, respectiv contestație la titlu, contestație la executare și un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare, fiind incidente dispozițiile art. 714 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.".

Totodată, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării revine instanței judecătorești care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, deci instanței de executare.

În acest context, instanța a apreciat că devin incidente în cauză dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează în mod exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită.

Pe rolul Curții de Apel Bacău, cauza a fost înregistrată la 7 noiembrie 2018 sub același Dosar nr. x/2018.

Prin Decizia nr. 68/2019 din 23 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a disjuns capătul de cerere vizând contestația la executare și întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestația privind lămurirea titlului executoriu formulate de contestatoarea Compania Județeană D. Neamț împotriva Sentinței civile nr. 3778/2018 din 3 octombrie 2018 pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț în Dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata B.; a declinat competența de soluționare a primelor două capete de cerere la Judecătoria Piatra-Neamț și a respins ca nefondată contestația privind lămurirea titlului executoriu.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bacău a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ. și că, în speță, legiuitorul a stabilit o competență diferită, în același art. 714 C. proc. civ., fiind evident că alin. (3) este o excepție de la regula instituită la alin. (1).

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel Bacău și Judecătoria Piatra-Neamț s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 19 februarie 2019, pentru soluționarea conflictului de competență.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

Din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte, constată că cererea ce formează obiectul prezentului dosar are trei capete de cerere: respectiv contestație la executare, întoarcere executare silită și contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.

În raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, constată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența".

În acest context, se reține că în speță există capete întemeiate pe cauze diferite, contestația la executare și întoarcerea executării silite vizând faptul că societatea angajatoare a respectat hotărârile de guvern care stabilesc salariul minim, nefiind diferențe de restituit, precum și contestația la titlu formulată prin cerere completatoare.

Prin urmare, în raport cu dispozițiile art. 714 C. proc. civ. nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 99 alin. (2), din același cod, astfel cum a apreciat Judecătoria Piatra-Neamț, astfel că, în mod corect s-a dispus disjungerea capetelor de cerere vizând contestația la executare și întoarcerea executării silite de capătul de cerere vizând contestația privind lămurirea titlului executoriu.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamț.