ÎCCJ, Decizia nr. 22/2020

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 271/RC din data de 13 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 21 din 18 februarie 2019 pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019, reținând, în esență, următoarele:

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 19 octombrie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, constatându-se că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 43 alin. (3) din C. proc. pen., având în vedere că atât Dosarul penal nr. x/2018 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, cât și Dosarul penal nr. x/2018 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, au același obiect și privesc aceleași părți, dat fiind faptul că Dosarul nr. x/2018 a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe anterior Dosarului nr. x/2018, s-a dispus reunirea Dosarului nr. x/2018 la Dosarul nr. x/2018.

Împotriva încheierii din data de 19 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018, a formulat contestație petentul A.

Prin Încheierea nr. 954 din 13 decembrie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2018 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 19 octombrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, obligând totodată contestatorul petent și la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva Încheierii penale nr. 954 din 13 decembrie 2018, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2018, a formulat recurs petentul A.

Prin Decizia penală nr. 21 din data de 18 februarie 2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 954 din 13 decembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2018.

Împotriva Deciziei penale nr. 21 din data de 18 februarie 2019 pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019, petentul A. a declarat recurs în casație, calea de atac fiind respinsă, ca inadmisibilă, prin Încheierea penală nr. 271/RC din data de 13 noiembrie 2019.

În considerentele acestei încheieri s-a reținut că Decizia penală nr. 21 din 18 februarie 2019 a fost comunicată petentului la data de 11 septembrie 2019, conform înștiințării aflate la Dosarul nr. x/2019, iar cererea de recurs în casație depusă prin e-mail de petentul A. a fost înregistrată prin serviciul Registratură Generală la data de 19 februarie 2019, fiind introdusă în termenul prevăzut de lege.

Totodată, s-a constatat că decizia penală atacată nu face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casație, conform art. 434 alin. (1) din C. proc. pen. (pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel).

Astfel, prin decizia penală împotriva căreia s-a formulat cerere de recurs în casație a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petent împotriva Încheierii penale nr. 954 din 13 decembrie 2019, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 19 octombrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs în casație.

De asemenea, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat faptul că în cuprinsul cererii de recurs în casație sunt menționate numele și prenumele recurentului (A.), domiciliul acestuia și hotărârea care se atacă (Decizia penală nr. 21 din 18 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători), apreciind astfel că cererea de recurs în casație îndeplinește, în mod cumulativ doar cerințele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a) și b) din C. proc. pen.

În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) și d) din C. proc. pen., instanța a constatat că petentul nu a indicat vreunul din cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 438 din C. proc. pen. și nici nu a semnat cererea de recurs în casație, aceasta fiind transmisă prin poșta electronică.

Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a considerat că cererea de recurs în casație formulată de petentul A. nu îndeplinește în mod cumulativ condițiile prevăzute imperativ de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen.

Împotriva Încheierii penale nr. 271/RC din data de 13 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, la data de 15 noiembrie 2019, petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2019.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovată de petent, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație de Justiție, Completul de 5 Judecători constată că a fost sesizată cu un recurs formulat de petentul A. împotriva Încheierii penale nr. 271/RC din data de 13 noiembrie 2019, încheiere care, potrivit dispozițiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., este definitivă.

În aceste condiții, raportat la dispozițiile legale anterior menționate, se constată că petentul A. a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în calea de atac a recursului în casație ce a vizat o încheiere definitivă, învestind Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători cu soluționarea acesteia, deși nu întrunește cerințele legale. Or, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea exercitării unei căi de atac și împotriva hotărârilor definitive pronunțate în recursul în casație, o asemenea procedură nu este admisibilă, întrucât în situația contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile pot exercita căile de atac, în condițiile legii". În consecință, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A., împotriva Încheierii penale nr. 271/RC din data de 13 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de petentul A. împotriva Încheierii penale nr. 271/RC din data de 13 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 februarie 2020.

GGC - NN