LUNGU v. MOLDOVA - [Romanian Translation]

Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,

efectuată de către asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului”

SECȚIUNEA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 33072/05

depusă de Dora LUNGU

împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a Patra), întrunită la 1 aprilie 2008, în cadrul unei camere compuse din:

Nicolas Bratza,

Președinte,

Giovanni Bonello,

Stanislav Pavlovschi,

David Thór Björgvinsson,

Ján Šikuta,

Päivi Hirvelä,

Ledi Bianku,

judecători

,

și Fatoș Aracı,

Grefier adjunct al Secțiunii

,

Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 8 septembrie 2005,

Având în vedere decizia de a aplica articolul 29 § 3 al Convenției și de a examina admisibilitatea cererii concomitent cu fondul acesteia,

Având în vedere declarațiile formale prin care a fost acceptată reglementarea amiabilă a cauzei,

În urma deliberării, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dna Dora Lungu, este un cetățean al Republicii Moldova care s-a născut în anul 1936 și care locuiește la Tîrnova. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl V.

Zama, avocat din Chișinău.

Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl

V.

Grosu.

Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de către reclamant, pot fi rezumate în felul următor.

În anul 1945, părinții reclamantului au fost persecutați de către autoritățile comuniste, iar proprietatea lor a fost confiscată.

La începutul anilor 1990, ei au fost reabilitați.

La o dată nespecificată în anul 2001, reclamantul

a intentat o acțiune judiciară împotriva Direcției de finanțe a raionului Edineț, solicitând compensații pentru proprietatea confiscată de la părinții săi.

La 24 aprilie 2001, Judecătoria sectorului Dondușeni

a hotărât

în favoarea reclamantului și a obligat pârâtul să-i plătească 87,177 lei moldovenești (MDL) (7,531 euro (EUR) la acea dată). Hotărârea judecătorească nu a fost contestată și, după cincisprezece zile, a devenit irevocabilă și executorie.

La 5 iulie 2001, executorul judecătoresc a primit titlul executoriu.

În pofida numeroaselor plângeri depuse de către reclamant la diferite autorități de stat, hotărârea judecătorească din 24 aprilie 2001 nu a fost executată nici până în prezent.

PRETENȚII

Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului

6 §

1 al Convenției, că,

prin ne

executarea hotărârii judecătorești din 24 aprilie 2001, a fost încălcat dreptul s[u

de acces la o instanță

.

De asemenea, reclamantul

a pretins că neexecutarea hotărârii judecătorești din 24 aprilie 2001 a încălcat dreptul său la protecția proprietății garantat de articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție.

ÎN DREPT

La 10 octombrie și 16 noiembrie 2007, părțile au prezentat Curții declarațiile semnate prin care a fost acceptat

acordul de reglementare amiabilă a cauzei,

potrivit căruia, Guvernul s-a oferit:

„să plătească dnei Dora Lungu 179,042 (o sută șaptezeci și nouă mii și patruzeci și doi) lei moldovenești (aproximativ EUR 10,831) și 2,000 (două mii) euro în vederea reglementării amiabile a cauzei sus-menționate aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.

La aceste sume, care sunt acordate cu titlu de prejudiciu material și moral, vor fi plătite suplimentar orice taxe care pot fi percepute. Suma în euro va fi convertită în lei moldovenești conform ratei aplicabile la data plății. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării despre adoptarea deciziei Curții în temeiul articolului 37 § 1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neplății acestor sume în decursul perioadei de trei luni, Guvernul va plăti, de la expirarea acestei perioade până la executare, o dobândă egală cu rata minimă a dobânzii la creditele acordate de Banca Centrală Europeană, la care vor fi adăugate trei procente. Plata va constitui soluționarea definitivă a cauzei.”

Curtea ia notă de reglementarea

amiabilă

la care au ajuns părțile. Ea este satisfăcută că reglementarea este bazată pe respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale și nu constată vreun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1

in fine

al Convenției). Prin urmare, articolul 29 § 3 al Convenției nu mai este aplicabil acestei cauze și cererea urmează a fi scoasă de pe rol.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide

să scoată cererea de pe rolul său.

Fatoș Aracı

Nicolas Bratza Grefier adjunct

Președinte