ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4048/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4048/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea atacată
cu recurs
Prin Sentința civilă nr. 2846 din 30
septembrie 2013 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta I.F.
SRL în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, pe
cale de consecință, a dispus anularea în parte, cu privire la includerea în
valoarea vânzărilor aferente trimestrelor I - III 2012 a valorii TVA, a
următoarelor notificări:
- notificarea
electronică (e-mail) din 5 mai 2012 și notificarea electronică (e-mail) din 23
mai 2012;
- notificarea nr.
DG/1971 din 31 iulie 2012;
- notificarea nr.
MS/FD/2460 din 31 octombrie 2012.
Prin aceeași
hotărâre, instanța a respins în rest acțiunea cu privire la solicitarea de
anulare integrală a notificărilor.
Recursurile
formulate în cauză
Împotriva Sentinței
civile nr. 2846 din 30 septembrie 2013 a declarat inițial recurs, în condițiile
art. 483 C. proc. civ., pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Ulterior, în cauză a
declarat recurs incident reclamanta I.F. SRL, în condițiile art. 491 cu
referire la art. 472 alin. (1) C. proc. civ.
2.1. Motivele de
casare
În susținerea
recursurilor, atât reclamanta, cât și pârâta au invocat motivul de nelegalitate
prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., învederând că
hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
2.2. Principalele
argumente invocate
Astfel, pârâta a
învederat că începând cu 1 ianuarie 2012, prin O.U.G. nr. 110/2011 s-a modificat
modul de calcul al contribuției trimestriale datorate de fiecare plătitor,
avându-se în vedere valoarea vânzărilor individuale de medicamente,
reprezentată de valoarea medicamentelor suportate din Fondul național unic de
asigurări de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și
taxa pe valoarea adăugată.
Astfel, a arătat
pârâta, la data emiterii notificărilor erau în vigoare prevederile Ordonanței
de Urgență a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum au fost completate prin O.U.G.
nr. 110/2011, dispoziții care au fost supuse controlului de
constituționalitate, excepțiile invocate fiind respinse, taxa pe valoarea
adăugată fiind inclusă în cuantumul contribuției claw-back pentru trimestrele I
- III ale anului 2012 cu respectarea normelor legale.
Excluderea TVA din
consumul centralizat de medicamente s-a aplicat, a mai precizat pârâta,
începând cu trimestrul IV 2012, în urma adoptării Ordonanței Guvernului nr.
17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare.
Referitor la
susținerea instanței de fond în sensul că prin menținerea cuantumului
contribuției conținând TVA s-ar ajunge la o supraimpozitare a destinatarilor
taxei, pârâta a învederat că reclamanta are posibilitatea de a deduce taxa pe
valoarea adăugată, în condițiile stabilite prin legislația fiscală.
În recursul incident
declarat împotriva sentinței, reclamanta a solicitat anularea integrală a
notificărilor emise pentru plata contribuției claw-back aferentă trimestrelor
I, II și III 2012, invocând Decizia nr. 39 din 05 februarie 2013 a Curții
Constituționale prin care sintagma "care include și taxa pe valoarea
adăugată" din cuprinsul art. 3
1
alin. (5) din O.U.G. nr.
77/2011 este neconstituțională.
Astfel, reclamanta a
arătat că notificările sunt nelegale întrucât sumele comunicate în vederea
stabilirii și achitării contribuției erau purtătoare de TVA, fiind imposibilă
operațiunea materială prin care s-ar putea realiza o anulare parțială a actelor
contestate.
Apărările
formulate de reclamantă, respectiv de pârâtă la recursurile declarate de partea
adversă
Prin întâmpinarea
formulată, reclamanta a solicitat anularea recursului pârâtei, în principal ca
tardiv declarat și motivat și pentru că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe
care se întemeiază, iar în subsidiar, ca nefondat.
Și pârâta a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului incident ca nefondat
și menținerea, în parte, a sentinței pronunțate de instanța de fond.
Procedura de
soluționare a recursurilor
4.1. Cu privire la
examinarea recursurilor în completul filtru
Raportul întocmit în
cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și 3 C. proc. civ., a fost analizat în
completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din
data de 25 martie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C.
proc. civ.
Prin încheierea din
27 mai 2014 completul filtru a constatat, în raport de conținutul raportului
întocmit în cauză, că ambele recursuri îndeplinesc condițiile de
admisibilitate, fiind declarate și motivate în termen și fiind invocat motivul
de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În consecință, în
temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., cele două recursuri au fost admise în
principiu,fixându-se termen pentru judecarea pe fond.
4.2. Cu privire la
fondul recursurilor
4.2.1. Analiza
motivelor de casare invocate
Soluția de admitere a
acțiunii și de anulare parțială a notificărilor numai cu privire la includerea
în valoarea vânzărilor aferente trimestrelor I - III 2012 a valorii TVA a fost
pronunțată cu respectarea prevederilor legale în materie și a Deciziei nr.
39/2013 a Curții Constituționale.
Astfel cum a reținut
prima instanță, aplicarea deciziei Curții Constituționale în cazul actelor
administrative emise anterior nu echivalează cu încălcarea dispozițiilor art.
147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora deciziile emise de instanța
constituțională sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Persoanele vătămate
prin acte administrative în baza unor dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale
au dreptul, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituție și art. 9 din Legea nr.
554/2004, de a se prevala de deciziile prin care au fost admise excepțiile de
neconstituționalitate invocate, pentru anularea actelor vătămătoare, care nu
mai au suport legal și nu mai pot produce efecte juridice.
Curtea nu poate primi
nici susținerea pârâtei în sensul legalității notificărilor prin prisma
faptului că nu s-ar realiza o supraimpozitare, întrucât reclamanta ar avea
posibilitatea deducerii valorii TVA pentru medicamentele care fac obiectul
taxei claw-back.
Sub acest aspect, în
considerentele deciziei menționate, Curtea Constituțională a reținut că taxa
trimestrială reglementată prin O.U.G. nr. 77/2011 reprezintă un procent aplicat
nu numai asupra prețului în serie al medicamentelor ci și asupra taxei pe
valoarea adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un
impozit la impozit, contrar prevederilor constituționale și a celor în materie
fiscală referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Referitor la
criticile aduse sentinței prin recursul incident declarat de reclamantă,
aceasta, astfel cum a reținut în mod corect instanța de fond, nu a invocat prin
acțiune nelegalitatea notificărilor decât sub aspectul includerii în sumele
comunicate a valorii TVA, fără a nega obligația de a suporta contribuția
instituită prin O.U.G. nr. 77/2011 și fără a contesta modul concret de calcul
al taxei claw back.
4.2.2. Soluția
instanței de recurs
Pentru considerentele
expuse mai sus, Curtea va constata că sentința pronunțată de prima instanță
este legală, motiv pentru care ambele recursuri declarate în cauză vor fi
respinse ca nefondate, în baza prevederilor art. 497 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva
Sentinței civile nr. 2846 din 30 septembrie 2013 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul incident
declarat de recurenta-reclamantă I.F. SRL împotriva aceleiași sentințe, ca
nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 29 octombrie 2014.
Procesat
de GGC - GV