ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4048/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4048/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin Sentința civilă nr. 2846 din 30 septembrie 2013 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta I.F. SRL în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, pe cale de consecință, a dispus anularea în parte, cu privire la includerea în valoarea vânzărilor aferente trimestrelor I - III 2012 a valorii TVA, a următoarelor notificări: - notificarea electronică (e-mail) din 5 mai 2012 și notificarea electronică (e-mail) din 23 mai 2012; - notificarea nr. DG/1971 din 31 iulie 2012; - notificarea nr. MS/FD/2460 din 31 octombrie 2012. Prin aceeași hotărâre, instanța a respins în rest acțiunea cu privire la solicitarea de anulare integrală a notificărilor.
2. Recursurile formulate în cauză Împotriva Sentinței civile nr. 2846 din 30 septembrie 2013 a declarat inițial recurs, în condițiile art. 483 C. proc. civ., pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ulterior, în cauză a declarat recurs incident reclamanta I.F. SRL, în condițiile art. 491 cu referire la art. 472 alin. (1) C. proc. civ. 2.1. Motivele de casare În susținerea recursurilor, atât reclamanta, cât și pârâta au invocat motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., învederând că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii. 2.2. Principalele argumente invocate Astfel, pârâta a învederat că începând cu 1 ianuarie 2012, prin O.U.G.
nr. 110/2011 s-a modificat modul de calcul al contribuției trimestriale datorate de fiecare plătitor, avându-se în vedere valoarea vânzărilor individuale de medicamente, reprezentată de valoarea medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată. Astfel, a arătat pârâta, la data emiterii notificărilor erau în vigoare prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum au fost completate prin O.U.G. nr. 110/2011, dispoziții care au fost supuse controlului de constituționalitate, excepțiile invocate fiind respinse, taxa pe valoarea adăugată fiind inclusă în cuantumul contribuției claw-back pentru trimestrele I - III ale anului 2012 cu respectarea normelor legale.
Excluderea TVA din consumul centralizat de medicamente s-a aplicat, a mai precizat pârâta, începând cu trimestrul IV 2012, în urma adoptării Ordonanței Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare. Referitor la susținerea instanței de fond în sensul că prin menținerea cuantumului contribuției conținând TVA s-ar ajunge la o supraimpozitare a destinatarilor taxei, pârâta a învederat că reclamanta are posibilitatea de a deduce taxa pe valoarea adăugată, în condițiile stabilite prin legislația fiscală. În recursul incident declarat împotriva sentinței, reclamanta a solicitat anularea integrală a notificărilor emise pentru plata contribuției claw-back aferentă trimestrelor I, II și III 2012, invocând Decizia nr. 39 din 05 februarie 2013 a Curții Constituționale prin care sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul art. 3 1 alin. (5) din O.U.G.
nr. 77/2011 este neconstituțională. Astfel, reclamanta a arătat că notificările sunt nelegale întrucât sumele comunicate în vederea stabilirii și achitării contribuției erau purtătoare de TVA, fiind imposibilă operațiunea materială prin care s-ar putea realiza o anulare parțială a actelor contestate. 3. Apărările formulate de reclamantă, respectiv de pârâtă la recursurile declarate de partea adversă Prin întâmpinarea formulată, reclamanta a solicitat anularea recursului pârâtei, în principal ca tardiv declarat și motivat și pentru că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, iar în subsidiar, ca nefondat. Și pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului incident ca nefondat și menținerea, în parte, a sentinței pronunțate de instanța de fond.
4. Procedura de soluționare a recursurilor 4.1. Cu privire la examinarea recursurilor în completul filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și 3 C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 25 martie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin încheierea din 27 mai 2014 completul filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că ambele recursuri îndeplinesc condițiile de admisibilitate, fiind declarate și motivate în termen și fiind invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În consecință, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc.
civ., cele două recursuri au fost admise în principiu,fixându-se termen pentru judecarea pe fond. 4.2. Cu privire la fondul recursurilor 4.2.1. Analiza motivelor de casare invocate Soluția de admitere a acțiunii și de anulare parțială a notificărilor numai cu privire la includerea în valoarea vânzărilor aferente trimestrelor I - III 2012 a valorii TVA a fost pronunțată cu respectarea prevederilor legale în materie și a Deciziei nr. 39/2013 a Curții Constituționale. Astfel cum a reținut prima instanță, aplicarea deciziei Curții Constituționale în cazul actelor administrative emise anterior nu echivalează cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora deciziile emise de instanța constituțională sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Persoanele vătămate prin acte administrative în baza unor dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale au dreptul, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituție și art. 9 din Legea nr. 554/2004, de a se prevala de deciziile prin care au fost admise excepțiile de neconstituționalitate invocate, pentru anularea actelor vătămătoare, care nu mai au suport legal și nu mai pot produce efecte juridice. Curtea nu poate primi nici susținerea pârâtei în sensul legalității notificărilor prin prisma faptului că nu s-ar realiza o supraimpozitare, întrucât reclamanta ar avea posibilitatea deducerii valorii TVA pentru medicamentele care fac obiectul taxei claw-back. Sub acest aspect, în considerentele deciziei menționate, Curtea Constituțională a reținut că taxa trimestrială reglementată prin O.U.G.
nr. 77/2011 reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în serie al medicamentelor ci și asupra taxei pe valoarea adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit, contrar prevederilor constituționale și a celor în materie fiscală referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale. Referitor la criticile aduse sentinței prin recursul incident declarat de reclamantă, aceasta, astfel cum a reținut în mod corect instanța de fond, nu a invocat prin acțiune nelegalitatea notificărilor decât sub aspectul includerii în sumele comunicate a valorii TVA, fără a nega obligația de a suporta contribuția instituită prin O.U.G. nr. 77/2011 și fără a contesta modul concret de calcul al taxei claw back.
4.2.2. Soluția instanței de recurs Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va constata că sentința pronunțată de prima instanță este legală, motiv pentru care ambele recursuri declarate în cauză vor fi respinse ca nefondate, în baza prevederilor art. 497 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva Sentinței civile nr. 2846 din 30 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Respinge recursul incident declarat de recurenta-reclamantă I.F. SRL împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 octombrie 2014. Procesat de GGC - GV
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.