ÎCCJ, Decizia nr. 99/2018

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 78 din 23 aprilie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători a respins ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A. cu privire la Decizia penală nr. 56 din data de 12 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018.

Pentru a decide astfel, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut că, în speță contestatoarea a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca principiul unicității căilor de atac reglementate de lege și dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.

Împotriva acestei decizii contestatoarea A. a formulat la data de 27 aprilie 2018 contestație, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători sub nr. x/1/2018, fiind fixat în mod aleatoriu termen la data de 11 iunie 2018.

Deși a fost legal citată, petenta A. nu s-a prezentat la termenul de judecată fixat, iar concluziile reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Examinând contestația formulată, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acesteia, prin raportare la actele și lucrările dosarului, dar și prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători constată că este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III1 din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 4251 din C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, dispozițiile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

În speță, petenta A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei Decizii definitive nr. 78 din 23 aprilie 2018 a Completului de 5 Judecători al Înaltei Curți (prin care s-a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 56 din data de 12 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018), hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei noi căi de atac ordinare sau extraordinare.

Prin urmare se constată că petenta A. a exercitat în cascadă contestație, contestație la executare și apoi din nou contestație împotriva unor hotărâri definitive și nesusceptibile a fi reformate prin exercitarea succesivă a altor căi de atac, în condiții nereglementate de codificarea procesual penală.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, a principiului unicității căilor de atac reglementate de lege și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, și din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge ca inadmisibilă contestația formulată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 78 din data de 23 aprilie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga petenta la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 78 din data de 23 aprilie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă petenta la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 iunie 2018.

Procesat de GGC - CL