ÎCCJ, Decizia nr. 245/2019

Asupra admisibilității în principiu a recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 iulie 2018, Tribunalul Covasna, secția civilă a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC A. SA; împotriva acestei încheieri s-a formulat cerere de reexaminare, ce a fost respinsă prin încheierea din 4 iunie 2018 a aceleiași instanțe.

La 1 noiembrie 2018, A. SA a solicitat revizuirea Încheierii din 17 iulie 2018 a Tribunalului Covasna, secția Civilă, susținând că este potrivnică Încheierii penale nr. 2/CCP din 19 ianuarie 2019 a Curții de Apel Brașov, secția Penală.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin Decizia nr. 30 din 17 ianuarie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a încheierii din 17 iulie 2018, cu motivarea că demersul juridic s-a îndreptat împotriva încheierii prin care s-a dispus anularea cererii sale de chemare în judecată, or, în raport cu dispozițiile art. 200 alin. (4) din C. proc. civ., această încheiere nu poate fi atacată decât cu cerere de reexaminare.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs A. SA, fără a indica vreun motiv de casare dintre cele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, în raport cu dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., iar criticile recurentului nu cuprind o dezvoltare a motivelor de nelegalitate invocate și nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură, fiind incidentă sancțiunea nulității recursului.

Prin Încheierea din 3 iunie 2019, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți, potrivit alin. (4) al aceluiași articol.

După comunicarea raportului, recurenta A. SA a depus punct de vedere prin care a reluat istoricul cauzei și a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale, ce a fost soluționată printr-un dosar asociat.

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina, cu prioritate, excepția nulității recursului, reținută prin raport, pe care o va admite, pentru considerentele arătate în continuare.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiași articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În speță, se constată că susținerile invocate de recurentă în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerințelor prevăzute de dispozițiile procedurale citate, întrucât criticile din memoriul de recurs, nestructurate juridic, nu sunt apte a permite controlul de legalitate al deciziei recurate, neputând fi luate în considerare drept critici de nelegalitate la adresa deciziei recurate, și, prin urmare, nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Astfel, argumentele invocate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., deoarece recurenta nu formulează nicio critică referitoare la soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, susținerile, nestructurate din punct de vedere juridic, vizând, în fapt, fondul litigiului dedus judecății.

Prin hotărârea atacată a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire nu pentru că ar fi fost formulată împotriva unei hotărâri care nu evocă fondul, ci pentru că potrivit unei norme speciale aceasta nu ar putea fi atacată decât cu cerere de reexaminare.

În consecință, se constată că, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății, nu se regăsesc veritabile critici la adresa hotărârii recurate și nici nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluția pronunțată, de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă și la argumentele arătate de instanță în fundamentarea acesteia, motiv pentru care susținerile recurentului nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., fiind incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție, în complet de filtru, va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. și, în temeiul art. 493 alin. (5) din același cod, va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta A. SA împotriva Deciziei nr. 30 din 17 ianuarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 noiembrie 2019.

Procesat de GGC - LM