ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1590/2018

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 4149 din 19 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr. x/2009, a fost admisă cererea formulată și precizată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D., în sensul obligării acestora la plata sumei de 27.600 euro, echivalent în RON la cursul BNR din data plății, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință aferentă apartamentului situat în București, pentru perioada 25.01.2007 - 20.12.2008, precum și a sumei de 11.435 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, cât și a tuturor încheierilor pronunțate în dosarul de fond au declarat apel pârâții.

Prin Decizia civilă nr. 1408A din 8 decembrie 2015 a Tribunalului Brașov, secția I civilă, a fost respinsă cererea de repunere pe rol a apelului, formulată de apelanta B., a fost admis apelul declarat de apelanții B., C. și D. împotriva sentinței atacate, care a fost modificată, în parte, în sensul obligării pârâților B., C. și D. la plata sumei de 6.835 RON în loc de 11.435 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei A.. A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata sumei de 4.600 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței atacate. A fost respins apelul declarat de apelanți împotriva tuturor încheierilor pronunțate în dosarul instanței de fond.

Această hotărâre a fost atacată cu recurs de către pârâta B. în nume propriu și în calitate de mandatar a pârâților C. și D. și de către reclamanta A.

Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin Decizia nr. 270R din 29 iunie 2016, a respins ambele recursuri exercitate în cauză.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea B. în nume propriu și în numele contestatorilor C. și D., formându-se dosarul nr. x/2016.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2016, Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a suspendat judecata pricinii, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că la termenul de la această dată niciuna din părțile legal citate nu s-au prezentat și nici nu au solicitat judecata în lipsă.

La 16 noiembrie 2017, contestatoarea, în nume personal și ca mandatară a celorlalți contestatori - C. și D., a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.

Curtea de Apel Brașov, prin încheierea din 14 decembrie 2017, a respins cererea de repunere pe rol, apreciind că, în speță, subzistă motivul de suspendare reglementat de art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. întrucât niciuna din părți nu a cerut în scris judecarea în lipsă. De asemenea, raportat la prevederile art. 248 și urm. C. proc. civ., a invocat, din oficiu, excepția de perimare a judecării contestației în anulare și a dispus citarea părților cu această mențiune, pentru termenul de judecată din 18 ianuarie 2018.

Prin Decizia civilă nr. 37R din 18 ianuarie 2018, Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a admis excepția perimării cererii de contestație în anulare și a constatat perimată contestația în anulare promovată în cauză.

Împotriva acestei ultime decizii, contestatoarea B. în nume propriu și în numele contestatorilor D. și C. a formulat calea de atac întitulată "apel", care face obiectul prezentului dosar, cererea fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 7 martie 2018.

În vederea soluționării prezentei căi de atac, s-a fixat termen de judecată la data de 3 mai 2018, în ședință publică, cu citarea părților.

În ședința publică de la acest termen, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității căii de atac intitulată "apel" în raport de dispozițiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., pe care o va admite, pentru următoarele considerente:

Decizia civilă nr. 37R din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, atacată în prezenta cauză, a fost pronunțată ca urmare a reținerii incidentului procedural al perimării cererii de contestație în anulare exercitată împotriva Deciziei nr. 270R din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, așadar, într-o contestație în anulare.

Conform art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestația în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

În speță, hotărârea atacată pe calea contestației în anulare, și anume Decizia nr. 270R din 29 iunie 2016 a vizat soluționarea recursului formulat de pârâta B. în nume propriu și în calitate de mandatar a pârâților C. și D. și de către reclamanta A. împotriva Deciziei civile nr. 1408A din 8 decembrie 2015 a Tribunalului Brașov, secția I civilă, în litigiul având ca obiect pretenții (dosarul nr. x/2009).

Potrivit dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Prevederile art. 299 C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, stipulează că sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.

Decizia nr. 270R din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în calea de atac a recursului, nu se încadrează în ipotezele vizate de textul legal anterior evocat, fiind o hotărâre irevocabilă în condițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. și, deci, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pe cale de consecință, în aplicarea dispozițiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ., nici hotărârea pronunțată în contestația în anulare împotriva acestei hotărâri, respectiv Decizia civilă nr. 37R din 18 ianuarie 2018, împotriva căreia s-a formulat prezenta cale de atac, nu este supusă căii de atac a recursului, fiind, așadar, o hotărâre irevocabilă.

Împrejurarea că, în speță, Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre asupra contestației în anulare, prin care a constatat perimarea acesteia, nu atrage incidența dispozițiilor art. 253 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora

"hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare." Înalta Curte reține că hotărârea dată asupra cererii de perimare poate fi atacată cu recurs numai dacă și hotărârea ce s-ar fi pronunțat în cererea perimată este supusă recursului, după regula accesorium sequitur principale. Așadar, intenția legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului după ce hotărârea a devenit irevocabilă, fiind epuizat dreptul de a exercita recurs.

Mai mult, perimarea reprezintă numai un incident în judecarea cauzei, incident care se rezolvă în cursul judecății pe cale de excepție, astfel că nu se poate admite ca pentru hotărârea prin care se rezolvă acest incident să existe o cale de atac pe care legea nu o îngăduie cu privire la hotărârea asupra fondului.

Prin urmare, decizia atacată în speță fiind pronunțată într-o cale extraordinară de atac, exercitată în cele din urmă împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs, este irevocabilă, neputând fi supusă recursului (sau apelului), astfel cum se dispune în art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia "sunt hotărâri irevocabile orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs."

Față de cele anterior expuse și prin raportare la principiul legalității căilor de atac, care presupune că împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita doar căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative de la care nu se poate deroga, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel", exercitată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac întitulată "apel", declarată de contestatoarea B. în nume propriu și în numele contestatorilor D. și C. împotriva Deciziei nr. 37R din 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 mai 2018.

Procesat de GGC - CL