ÎCCJ, Decizia nr. 6/2015

Cu privire la admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv: învestirea cu soluționare cauzei ca ultimă instanță, în apel; de lămurirea modului de interpretare și aplicare a problemei de drept puse în discuție depinde soluționarea cauzei pe fond, problema de drept substanțial este susceptibilă de interpretări diferite; chestiunea de drept supusă dezlegării nu face obiectul unui recurs în interesul legii, iar asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat deja printr-o decizie întemeiată pe dispozițiile art. 471 din Codul de procedură penală sau pe dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. II.

Referitor la problema de drept ce formează obiectul sesizării Curtea de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori a considerat că succesiunea de acte normative referitoare la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, respectiv Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 și Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014, nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Argumentele învederate de instanța de apel în susținerea opiniei exprimate au vizat faptul că, anterior datei de 1 februarie 2014, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior era de 85 lei, conform Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, ordin ce nu a fost abrogat expres prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014, având în vedere că acesta din urmă, până la intrarea în vigoare (30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014), a fost abrogat înainte de a-și produce efectele prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014). Totodată, a mai reținut că nu a operat o abrogare implicită a Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012 nici prin intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, întrucât prin norma penală menționată a fost modificat art. 123 din Legea nr. 46/2008 în sensul că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se va stabili anual prin lege, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Ca atare, acest text se referă la modalități ulterioare de stabilire a prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior și nu abrogă implicit norma legislativă anterioară (Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012) care se aplică în continuare, până la stabilirea prin lege a unei valori a prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. III. Punctele de vedere exprimate de instanțele judecătorești S-a transmis de către curțile de apel Alba Iulia, Bacău, București, Constanța, Cluj, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Târgu Mureș și Suceava că, în majoritate, judecătorii acestor instanțe au opinat în sensul că succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 și Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț în prezent și, pe cale de consecință, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, și furt de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. IV. Opinia specialiștilor consultați IV.1. Punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept supuse dezlegării este în sensul că faptele prevăzute în art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic nu sunt dezincriminate, neexistând o imposibilitate de stabilire a prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. IV.2. Prof. univ. dr. Florin Streteanu a opinat în sensul că succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, consecutivă intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012, nu a afectat aplicabilitatea Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Prețul urma a se calcula și după 1 februarie 2014 potrivit acestui ordin, astfel că nu se poate invoca dezincriminarea in concreto a infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pe motivul imposibilității determinării unui element constitutiv (plafonul valoric al prejudiciului). IV.

Academia Română - Institutul de Cercetări Juridice a exprimat opinia în sensul că atât normele de trimitere, cât și normele de referire pot fi completate sub aspectul dispoziției sau al sancțiunii. În cazul normelor de trimitere, modificările ulterioare ale normei de împrumut nu mai influențează în niciun fel norma de trimitere, în timp ce, în cazul normelor de referire, modificările normei complinitoare întregesc norma de referire, astfel că art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt norme de referire aplicabile chiar dacă ordinul administrației centrale care răspunde de silvicultură nu mai este în vigoare, întrucât conținutul acestuia a fost întregit cu ultima normă complinitoare, urmând a se lua în calcul la stabilirea prejudiciului ultimul preț al unui metru de masă lemnoasă. Dispozițiile art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt norme penale incomplete al căror dispozitiv se completează cu prevederile actului normativ emis de autoritatea publică centrală privind pădurile. IV.

Prof. univ. dr. Valerian Cioclei a opinat în sensul că, în prezent, infracțiunile prevăzute de art. 108 și 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, comise după 1 februarie 2014, vor fi încadrate ca infracțiuni de distrugere sau, după caz, furt (ori furt calificat), conform dispozițiilor noului Cod penal. Infracțiunile prevăzute de art. 108 și 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic comise înainte de 1 februarie 2014 vor fi recalificate ca infracțiuni de distrugere sau, după caz, furt (ori furt calificat) conform dispozițiilor noului Cod penal. Pentru stabilirea legii penale mai favorabile vor fi comparate sancțiunile stabilite prin Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pentru infracțiunile respective cu sancțiunile stabilite în Codul penal pentru infracțiunile corespondente. V. Opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Prin Adresa nr. 148/C/132/III-5/2015 din 18 februarie 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii privind problema de drept supusă dezlegării de către Curtea de Apel Brașov. Totodată, în cadrul concluziilor depuse la dosarul cauzei Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a exprimat punctul de vedere în sensul că succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 și Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț în prezent și, pe cale de consecință, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, și furt de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. A susținut că, în aplicarea dispozițiilor din Codul silvic, ultimul ordin emis privind masa lemnoasă a fost Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012. S-a mai arătat că, la data de 1 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal s-a stabilit că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior va fi stabilit în viitor printr-o lege, la propunerea autorităților publice centrale care răspund de silvicultură. Cu toate acestea, s-a învederat că prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 s-a abrogat Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012. Sub acest aspect, s-a menționat, pe de o parte, că termenul stabilit pentru intrarea în vigoare a acestui ordin era de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar, pe de altă parte, că anterior intrării sale în vigoare a fost abrogat Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014. În raport cu împrejurarea că la data de 1 februarie 2014 nu a fost adoptată o lege în acest domeniu, a arătat că se impun anumite precizări referitoare la menținerea valabilității Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012 după modificările legislative survenite. Astfel, s-a apreciat că termenul folosit de legiuitor nu imprimă actelor normative emise în baza textului de lege mai sus arătat un caracter temporar, ci impune doar obligativitatea ca evaluarea necesității stabilirii unui alt preț al metrului cub de masă lemnoasă să se facă anual, cu atât mai mult cu cât în anii 2009 și 2013 nu a fost emis niciun act normativ în materie. Prin urmare, a susținut că Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012 nu are o valabilitate limitată în timp și, ca atare, nu și-a încetat valabilitatea nici prin intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. VI. Jurisprudența națională în materie Referitor la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, au fost identificate doar două hotărâri judecătorești care au dat o interpretare diferită succesiunii de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 și Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014) în sensul că această succesiune a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț în prezent, cu consecința dezincriminării in concreto a infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, și de furt de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. Astfel, Judecătoria Brașov a reținut prin Sentința penală nr. 1.649 din 20 iunie 2006 că faptele incriminate în conținutul art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 nu mai sunt prevăzute de legea penală specială ca infracțiuni, întrucât lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii - criteriul de stabilire a valorii pagubei ce determină, prin cuantumul ei, incriminarea faptei -, în condițiile în care a intervenit o abrogare implicită a Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012 după adoptarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care în art. 202 pct. 8 prevede că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se stabilește prin lege. Având în vedere Decizia în interesul Legii nr. 12/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța de fond a reținut că, întrucât numai o anumită valoare a pagubei produse poate atribui faptelor îndreptate împotriva fondului forestier (cu referire la art. 108 și art. 110 din legea specială) caracterul de infracțiune, nerealizarea cuantumului acelei valori (lipsa unei reglementări care să stabilească prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă ca urmare abrogării Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012), ce constituie condiție pentru ca incriminarea să devină operantă, determină lipsa trăsăturii esențiale specifice laturii obiective a infracțiunilor la regimul silvic, respectiv neîntrunirea criteriului valoric necesar. Ca atare, apreciind că Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.823/2012 a fost abrogat prin adoptarea art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 ce statuează că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se stabilește prin lege (art. 123 din Legea nr. 46/2008) și, pe cale de consecință, că nu există o dispoziție legală care să stabilească cuantumul valorii unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, a dispus achitarea inculpaților întrucât pentru faptele la regimul silvic reținute în sarcina lor (art. 108 și art. 110 din legea specială) a operat o dezincriminare. În același sens s-a pronunțat și Judecătoria Sfântu Gheorghe prin Sentința penală nr. 69 din 10 iunie 2014, desființată prin Decizia penală nr. 452/Ap din 2 octombrie 2014 a Curții de Apel Brașov, Secția penală și pentru cauze cu minori, ca urmare a admiterii apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin care s-a dispus condamnarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008, instanța de control judiciar apreciind că faptele nu au fost dezincriminate. VII. Dispozițiile art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, ordinele nr. 3.283/2012, 76/2014 și 114/2014 ale ministrului mediului și pădurilor, respectiv ale ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură, dispozițiile art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și dispozițiile art. 4 din Codul penal supuse interpretării: VII.1. Legea nr. 46/2008 - Codul silvic "Art. 108. - (1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei; d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei. (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări: a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă; b) în timpul nopții; c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național; d) de personal silvic. (3) Tentativa se pedepsește." "Art. 110. - (1) Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește valoarea prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări: a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă; b) în timpul nopții; c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național; d) de personal silvic." VII.2. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012 "Art. 1. - Se aprobă prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în valoare de 85 lei. Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2.353/2011 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 27 octombrie 2011, se abrogă." VII.3. Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014 "Art. 1. - Se aprobă prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în valoare de 101 lei. Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, se abrogă. Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării." VII.4. Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014 "Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, se abrogă. Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I." VII.

Art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal stabilește că art. 123 din Legea nr. 46/2008 va avea următorul cuprins: "Art. 123. - Prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilește anual, prin lege, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură." VII.

Codul penal "Art. 4. - Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi." VIII. Raportul asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării În cuprinsul raportului întocmit, judecătorul-raportor a concluzionat în sensul admisibilității sesizării formulate de Curtea de Apel Brașov, Secția penală și pentru cauze cu minori, constatând îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. S-a opinat, în interpretarea dispozițiilor art. 4 din Codul penal, că succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 și Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț în prezent și, pe cale de consecință, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, și furt de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Prin reglementarea în conținutul art. 475 din Codul de procedură penală a condițiilor de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, s-a prevăzut posibilitatea anumitor instanțe, printre care și curtea de apel, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, care atunci când constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța supremă nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept. Din analiza dispozițiilor legale menționate rezultă că sub aspectul admisibilității sesizării trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerințe, respectiv existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimul grad de jurisdicție pe rolul uneia dintre instanțele arătate expres în norma de reglementare, soluționarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, iar problema de drept să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. În ceea ce privește sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov, Secția penală și pentru cauze cu minori, se constată că este îndeplinită prima condiție privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, aceasta fiind învestită cu soluționarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva Sentinței penale nr. 1.649 din 20 iunie 2014 pronunțate de Judecătoria Brașov în Dosarul nr. 22.259/197/2013 prin care s-a dispus achitarea inculpaților M. V., M. M. V., M. M. și J.F.B. pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, și furt de arbori din păduri ale fondului național, prevăzută de art. 110 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal. De asemenea, este realizată și cea de-a doua cerință referitoare la legătura dintre chestiunea de drept sesizată și soluționarea pe fond a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, hotărârea prealabilă având în acest caz o influență directă asupra deciziei ce va fi dată de instanța de control judiciar (Curtea de Apel Brașov) cu privire la modul de dezlegare a raportului juridic de drept penal dedus judecății, sub aspectul aprecierii asupra incriminării în continuare a infracțiunilor privitoare la regimul silvic. Se constată îndeplinită și cea de-a treia condiție de admisibilitate a sesizării. Astfel, chestiunea de drept ce a făcut obiectul sesizării instanței nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, așa cum rezultă din Adresa nr. 148/C/132/III-5/2015 din 18 februarie 2015 a procurorului-șef Secție judiciară, Serviciul judiciar penal din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezenta chestiune de drept a fost determinată de succesiunea de acte normative care stabileau prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, modificarea prin art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a dispozițiilor art. 123 din Legea nr. 46/2008 care impun obligația stabilirii acestui preț prin lege, fapt ce a determinat imposibilitatea stabilirii valorii unui metru cub de masă lemnoasă pe picior și, pe cale de consecință, dezincriminarea în concret a infracțiunilor prevăzute de art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008. Prealabil analizării pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul sesizării se impune a fi făcută precizarea că, după data formulării sesizării a fost adoptată Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015. După intrarea în vigoare a Codului penal (1 februarie 2014), în cuprinsul Legii nr. 46/2008 au fost incriminate, în continuare, în art. 108 faptele de: tăiere, rupere, distrugere, degradare ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate și în art. 110 fapta de: furt de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier național. Până la adoptarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilea, în conformitate cu dispozițiile art. 123 din Codul silvic anterior, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspundea de silvicultură. Conform Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior era de 85 lei. Prin art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-a modificat conținutul art. 123 din Legea nr. 46/2008 și s-a stabilit că "Prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se stabilește anual, prin lege, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură." Ulterior, prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 8 februarie 2014, a fost aprobat prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la valoarea de 101 lei. În art. 3 din ordinul menționat se prevedea că acesta intră în vigoare în termen de 30 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar de la acest moment se abrogă Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012. Anterior intrării în vigoare a Ordinului ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 (intrarea în vigoare fiind supusă unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I) - ca urmare a modificărilor legislative intervenite prin adoptarea Legii nr. 187/2012 - prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014, a fost abrogat Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014. Ca atare, dispozițiile acestui ordin nu au intrat în vigoare și nu au produs nicio consecință sub aspectul modificării valorii unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Eficiența juridică a unui act legislativ (incluzând aici și ordinul emis de puterea executivă în baza unei delegări exprese și limitative de la puterea legiuitoare, denumită în doctrină lege în sens impropriu) încetează, în sensul că nu mai este aplicabil, atunci când este scos din vigoare, iar calea principală prin care se realizează aceasta este abrogarea, care poate fi tacită, totală sau parțială. Indiferent de forma abrogării (tacită, totală sau parțială), actul legislativ care conține o asemenea dispoziție nu își produce efectul abrogator decât în momentul când a intrat în vigoare; așadar, actul legislativ își produce efectele până la momentul intrării în vigoare a actului abrogativ (o lege moare în momentul când naște eficiența legii abrogatoare). Or, în situația prezentată, actul legislativ care conținea dispoziția abrogatoare nu a intrat în vigoare, fiind la rândul său abrogat printr-un act legislativ emis de aceeași autoritate publică centrală, act cu aceeași forță juridică. Nici prin adoptarea art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu se poate susține că a intervenit o abrogare a Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012 în condițiile în care stabilește în conținutul art. 123 din Legea nr. 46/2008 nivelul actului normativ (lege) prin care urmează a se stabili anual prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În acest context, al succesiunii de acte normative și al existenței unei dispoziții în legea specială, care obligă legiuitorul să stabilească anual prin lege prețul mediu al unui metru cub de material lemnos pe picior, fără o materializare în plan legislativ a acestei obligații la momentul formulării sesizării instanței supreme cu soluționarea chestiunii de drept suspusă dezlegării și în condițiile în care limita valorică este un criteriu de incriminare în cazul infracțiunilor la regimul silvic, s-a ridicat problema dezincriminării textelor privind infracțiunile prevăzute în art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic). În interpretarea dispozițiilor art. 4 din Codul penal, aprecierea intervenirii dezincriminării unei fapte se face in abstracto, în sensul că aceasta operează doar atunci când fapta prevăzută de legea penală veche nu se mai regăsește sub nicio formă în legea nouă. Prin urmare, modificarea conținutului constitutiv al infracțiunii, având consecințe asupra domeniului de incidență a textului incriminator, nu atrage incidența legii de dezincriminare, ci doar incidența acesteia ca o lege penală mai favorabilă. Or, după intrarea în vigoare a Codului penal (1 februarie 2014), legiuitorul a incriminat în continuare în art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 faptele de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național și furt de arbori din fondul forestier național, dispoziții care se referă în mod explicit la evaluarea prejudiciului în raport cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei, limita valorică fiind în continuare criteriu de incriminare, astfel cum s-a statuat și prin Decizia în interesul legii nr. 12/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite. Din analiza conținutului dispozițiilor art. 108 și art. 109 din Legea nr. 46/2008 rezultă că acestea sunt norme penale incomplete care se completează cu prevederile actului normativ emis în condițiile stabilite în art. 123 din legea specială (ordin al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, respectiv lege) în baza propunerii autorității publice centrale care răspunde de păduri. Pornind de la distincția făcută de doctrină între normele de trimitere și cele de referire (V. Dongoroz, Drept penal, filele 77-78, care a stabilit drept criteriu de separare raportul care se creează între norma de trimitere și norma de referire), în sensul că norma de referire se întregește cu perceptul sau sancțiunea, raportându-se la disciplinarea juridică stabilită de o altă normă, pe când norma de trimitere absoarbe complet disciplina juridică stabilită de norma împrumutată astfel că orice modificare ulterioară/interioară adusă normei împrumutate nu mai poate influența norma de trimitere, și în cazul infracțiunilor la regimul silvic (cu referire la art. 108 și 110) suntem în prezența unor norme de referire care se completează cu ordinul autorității publice centrale ce răspunde de păduri, respectiv cu dispozițiile din lege în baza propunerii autorității publice centrale ce răspunde de păduri și orice modificare a acestor acte normative influențează prejudiciul, ce determină prin cuantumul său incriminarea faptei (în formă simplă sau agravată). În concret, actul completator care va întregi norma de referire (textele art. 108 și art. 109 din Legea nr. 46/2008) este Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, iar începând cu 9 ianuarie 2015, norma completatoare o reprezintă Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015. Interpretarea că prin modificarea dispozițiilor art. 123 din Legea nr. 46/2008 în sensul celor enunțate a intervenit o abrogare implicită a Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, fapt ce ar conduce la imposibilitatea stabilirii prețului mediu pe metru cub de masă lemnoasă pe picior și, pe cale de consecință, la dezincriminarea faptelor la regimul silvic descrise în conținutul art. 108 și art. 110 din legea specială, nu poate fi primită întrucât, în lumina dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, în cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elementele preluate de la aceasta, (...) în forma existentă la data abrogării, în afară de situația în care legea dispune altfel. Prin urmare, chiar dacă s-ar aprecia ca fiind abrogate dispozițiile Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, ele își produc efectele în virtutea îngăduinței noii legi care, în normele tranzitorii, a prevăzut în mod explicit că norma incompletă va păstra elementele preluate de la norma completatoare. Având însă în vedere că prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziții cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, pentru faptele aflate în curs de judecată, se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracțiunile prevăzute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, fie incidența dispozițiilor art. 4 din Codul penal și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidența dispozițiilor art. 5 din Codul penal, după caz. În consecință, față de considerentele anterior expuse, în interpretarea dispozițiilor art. 4 din Codul penal, succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012; art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014 și Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014) nu a avut ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț și, pe cale de consecință, nu a condus la dezincriminarea in concreto a infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 din Legea nr. 46/2008, și de furt de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 110 din Legea nr. 46/2008. În temeiul art. 477 din Codul de procedură penală,