ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5160/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5160/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 4 decembrie 2018
Din examinarea lucrărilor din dosar s-au constatat următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani, la data de 9 ianuarie 2017, sub dosarul nr. x/2017, reclamanta A. S.A. Târgu Mureș a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se oblige pârâtul la plata sumei de 6.244,37 RON prejudiciu și a dobânzii legale calculată până la data achitării integrale a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 123/2002, art. 1350, art. 1516 și art. 1521 C. civ. și O.G. nr. 13/2011.
Prin sentința civilă nr. 2231 din 9 mai 2017, Judecătoria Botoșani a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul B..
Totodată, a fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
A fost obligată reclamanta la plata către pârât a sumei de 800 RON cheltuieli de judecată.
Prin decizia nr. 1595 A din 21 decembrie 2017, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis apelul declarat de către reclamanta A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 2231 din 9 mai 2017 a Judecătoriei Botoșani, pronunțată în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu pârâtul B.; a fost schimbată în tot sentința apelată în sensul că s-a admis acțiunea și a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 6.244,37 RON reprezentând contravaloare facturi energie electrică nr. x din 14.08.2015 și x din 14.08.2015; a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în valoare de 626 RON reprezentând taxă judiciară de timbru din ambele cicluri procesuale.
Împotriva deciziei nr. 1595/A din 21 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul B., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava.
Prin decizia civilă nr. 167 din 14 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a fost declinată competența de soluționare a recursului declarat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 1595/A din 21 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la 17 octombrie 2018.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursului declarat împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel.
Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018.
Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 1595/A din 21 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Astfel, fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului.
Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Botoșani este Curtea de Apel Suceava rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului declarat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 1595/A din 21 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință:
Declină competența de soluționare a recursului declarat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 1595/A din 21 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Suceava.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 decembrie 2018.