ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5155/2018

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani, la 4 noiembrie 2015, sub dosarul nr. x/2015, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâtele C. S.A. și C. S.A. Sucursala Botoșani, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: - constatarea existenței în contractul de credit nr. x din 22.10.2007 a clauzelor abuzive prevăzute la art. 3 lit. d) și art. 5 lit. a) din Condiții speciale și art. 3.5, art. 8.1, art. 10.1, art. 10.2 din Condițiile generale; - obligarea pârâtelor la restituirea sumelor încasate în baza contractului de credit nr. x din 22.10.2007 cu titlu de comision de risc, întrucât aceste sume nu erau datorate, fiind impuse prin clauze abuzive și comision de risc, redenumit comision de administrare în sumă totală de 5.166,86 RON; - constatarea nulității absolute a actelor adiționale la contractul de credit nr. x din 22.10.2007 și obligarea pârâtelor la plata către reclamanți a sumelor încasate cu titlu de comision de risc, redenumit comision de administrare credit; În drept, au fost invocate dispozițiile art. 192 C. proc. civ., art. 1 și art. 4 din Legea nr. 193/2000, art. 36, art. 38 și art. 40 alin. (4) lit. d) din O.U.G. nr. 50/2010.

Prin sentința civilă nr. 5942 din 9 septembrie 2016, Judecătoria Botoșani a admis, în parte, acțiunea având ca obiect restabilire echilibru contractual formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta D. S.A.; a constatat caracterul abuziv al clauzelor înserate la pct. 3 lit. d), pct. 5 lit. a) din Condițiile Speciale ale convenției de credit nr. x din 22.10.2007, precum și la pct. 3.5, pct. 8.1 lit. c) și d), pct. 10.1 și pct. 10.2 din Condițiile generale ale convenției de credit nr. x din 22.10.2007; a dispus anularea clauzelor menționate; a obligat pârâta D. S.A. la plata către reclamanți a sumei de 5.076,11 RON reprezentând comision de risc, redenumit ulterior comision de administrare; a respins celelalte pretenții ca neîntemeiate.

Prin decizia nr. 266A din 20 martie 2018, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis apelul declarat de pârâta D. S.A. împotriva sentinței civile nr. 5942 din 8 septembrie 2016 și a încheierii din 28 aprilie 2016, ambele pronunțate de Judecătoria Botoșani, în dosar nr. x/2015. Totodată, a fost schimbată în parte încheierea din 28 aprilie 2016 a Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în sensul că s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii în constatarea caracterului abuziv al clauzelor; a fost schimbată în tot sentința apelată în sensul că a fost respinsă ca inadmisibilă cererea reclamanților.

Împotriva deciziei civile nr. 266 A din 20 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții A. și B., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava.

Prin decizia nr. 183 din 14 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a fost declinat declinată competența de soluționare a recursului declarat de reclamanții B. și A. împotriva deciziei civile nr. 266 A din 20 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la 23 octombrie 2018.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele: Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv. Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege". Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel. Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018. Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 266 A din 20 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Astfel, fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului. Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Botoșani este Curtea de Apel Suceava rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe. Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului declarat de reclamanții B. și A. împotriva deciziei civile nr. 266 A din 20 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Suceava.