ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.12.2018

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5155/2018

HOTĂRÂRE
04.12.2018
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5155/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 4 decembrie 2018

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

- constatarea existenței în contractul de credit nr. x din 22.10.2007 a clauzelor abuzive prevăzute la art. 3 lit. d) și art. 5 lit. a) din Condiții speciale și art. 3.5, art. 8.1, art. 10.1, art. 10.2 din Condițiile generale;

- obligarea pârâtelor la restituirea sumelor încasate în baza contractului de credit nr. x din 22.10.2007 cu titlu de comision de risc, întrucât aceste sume nu erau datorate, fiind impuse prin clauze abuzive și comision de risc, redenumit comision de administrare în sumă totală de 5.166,86 RON;

- constatarea nulității absolute a actelor adiționale la contractul de credit nr. x din 22.10.2007 și obligarea pârâtelor la plata către reclamanți a sumelor încasate cu titlu de comision de risc, redenumit comision de administrare credit;

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 192 C. proc. civ., art. 1 și art. 4 din Legea nr. 193/2000, art. 36, art. 38 și art. 40 alin. (4) lit. d) din O.U.G. nr. 50/2010.

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel.

Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018.

Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 266 A din 20 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Astfel, fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Botoșani este Curtea de Apel Suceava rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului declarat de reclamanții B. și A. împotriva deciziei civile nr. 266 A din 20 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Suceava.

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință:

Declină competența de soluționare a recursului declarat de reclamanții B. și A. împotriva deciziei civile nr. 266 A din 20 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Suceava.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 decembrie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-10-03
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3972/2018
Ședința publică din data de 3 octombrie 2018 Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 19 septembrie 2016 sub nr. x/2016 reclamanta A. a chemat în judecată
ÎCCJ 2018-10-16
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4312/2018
70000 RON, respectiv cele prevăzute la art. 6 și art. 9 lit. b) și e) din contract, clauze contrare prevederilor art. 4 din Legea nr. 193/2000. 2. Prin sentința civilă nr. 9643 din 23 octombrie 2015 pronunțată de Judecătoria Botoșani, secți
ÎCCJ 2018-10-05
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4073/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1696 din 23 februarie 2016, Judecătoria Botoșani a respins excepțiile nulității cererii și a prescripției dreptului ma
ÎCCJ 2018-10-02
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3824/2018
caracterului abuziv al clauzelor din contractul de credit nr. x/26.10.2007, a lipsei de obiect și a lipsei de interes invocate de intimata E. S.A. prin întâmpinare. A fost admisă, în parte, contestația la executare formulată de contestatori
ÎCCJ 2018-12-04
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5154/2018
B.. Totodată, s-a respins cererea pârâtei privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată. 3. Apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1953 din 13 aprilie 2017 pronunțată de Judecătoria Botoș
Sursă