- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 29 aprilie 2008
- Stat pârât
- GBR
- Concluzia
- Inadmisibil
Mcgillen împotriva Regatului Unit
Traducere în română Auto
Dl. John Mcgillen este un național britanic născut în 1949 și locuiește în Stoke-on-Trent. A fost reprezentat în fața Curții de către Royds Rdw, avocati din Londra. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whoersley din Biroul Extern și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 11 octombrie 1989. Au existat doi copii ai căsătoriei, născuți la 13 aprilie 1978 și 2 noiembrie 1982. În 1997 reclamantul a solicitat beneficiile văduvelor și a fost refuzată. La 23 martie 2001, el a solicitat Agenției de Beneficii pentru beneficii echivalente cu cele care ar fi fost primite de o văduvă.
În cele din urmă, el a fost refuzat astfel de beneficii de către Tribunalul de Apel pentru Securitate Socială la 2 octombrie 2001. Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Willis v. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§ 1426, CEDO 2002-IV și Runkee și White v. Regatul Unit, nr. 42949/98, §§ 40-41, 25 iulie 2007.
The applicant, Mr John Mcgillen, is a British national who was born in 1949 and lives in Stoke-on-Trent. He was represented before the Court by Royds Rdw, solicitors in London. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant’s wife died on 11 October 1989. There were two children of the marriage, born on 13 April 1978 and 2 November 1982. In 1997 the applicant applied for widows’ benefits and was refused. On 23 March 2001 he applied to the Benefits Agency for benefits equivalent to those which would have been received by a widow.
He was finally refused such benefits by the Social Security Appeal Tribunal on 2 October 2001. The domestic law relevant to this application is set out in Willis v. the United Kingdom, no. 36042/97, §§ 1426, ECHR 2002-IV and Runkee and White v. the United Kingdom, no. 42949/98, §§ 40-41, 25 July 2007.