ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 521/2021

Asupra contestației de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 73 din data de 23 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A., împotriva Încheierii nr. 149 din data de 23 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul la plata către stat a sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare din prezentul cadru procesual.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Încheierea nr. 149 din data de 23 martie 2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava în dosar nr. x/2020, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația privind durata procesului penal formulată de către contestatorul A., vizând cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Vatra Dornei.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, a reținut judecătorul că la data de 27 octombrie 2020 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, sub nr. x/2020, cererea contestatorului A. intitulată "contestație - odată cu fondul cauzei - cale de excepție pe incidență procedurală", în care menționează că este formulată împotriva încheierii din 21 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în dosar nr. x/2020, motivele pe care a înțeles să le invoce în susținerea acesteia fiind expuse pe larg în scris

În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 4881 și următoarele C. proc. pen., art. 522 C. proc. civ., art. 427 C. proc. pen., art. 301 C. pen. rap. la Legea nr. 78/2000, art. 266 C. pen. și art. 38 C. pen.

Distinct, contestatorul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în caz de neprezentare.

În baza rezoluției, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava în sistemul informatic ECRIS având inițial ca obiect plângere soluții de neurmărire/netrimitere judecată (art. 340 noul C. proc. pen..) - stadiul procesual contestație, fiind repartizată automat spre soluționare completului C1NC.

Prin Încheierea camerei de consiliu din data de 25 noiembrie 2020, completul colegial de judecători de cameră preliminară C1NC de la nivelul acestei instanțe, având în vedere motivarea contestației formulată de contestatorul A., constatând că în conținutul cererii face referire la tergiversarea procesului penal, ținând cont și de temeiurile de drept invocate, respectiv art. 4881 C. proc. pen. și urm. C. proc. pen., după punerea în discuție și primirea concluziilor reprezentantului Ministerului Public, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia pe cale administrativă președintelui secției penale din cadrul Tribunalului Suceava pentru a dispune potrivit competențelor legale ce îi revin.

Procedându-se la o nouă repartizare aleatorie, cu soluționarea prezentei cauze al cărui obiect a fost recalificat ca fiind contestație durată proces (art. 4882 Noul C. proc. pen.) - stadiul procesual fond, a fost învestit C6F.

În interesul soluționării cauzei s-a solicitat și a fost pus la dispoziție spre atașare dosarul vizat nr. x/2020 al Judecătoriei Vatra Dornei.

Petentul, deși legal citat, nu s-a prezentat pentru a-și susține personal cauza.

La primul termen de judecată fixat la data de 8 februarie 2021, judecătorul de cameră preliminară a dispus amânarea judecării cauzei pentru a se repeta procedura de citare cu contestatorul și a i se pune în vedere prin actul procedural de notificare să semneze cererea fie personal, cu semnătură olografă, fie prin semnătură electronică, în sensul Legii nr. 455/2001.

Ulterior, luându-se în examinare cauza la termenul de judecată din 8 martie 2021, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, deși contestatorul a fost citat cu mențiunea de a semna contestația privind durata procesului penal formulată în cauză, acesta nu s-a conformat dispoziției.

În condițiile în care, deși i s-a pus în vedere, contestatorul A. nu a semnat cererea formulată ce formează obiectul prezentului dosar, la același termen de judecată, din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a pus în discuție inadmisibilitatea contestației cu care a fost învestit privind durata procesului penal.

Analizând contestația privind durata procesului penal vizând dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Vatra Dornei formulată de contestatorul A., judecătorul de cameră preliminară a reținut că aceasta este inadmisibilă, context în care notează:

În prezentul cadru procesual, judecătorul de cameră preliminară, raportându-se la dispozițiile legale pertinente, aduce în atenție prioritar că, în respectarea dispozițiilor art. 4883 C. proc. pen., "Contestația se formulează în scris și va cuprinde:

a) numele, prenumele, domiciliul sau reședința persoanei fizice, respectiv denumirea și sediul persoanei juridice, precum și calitatea în cauză a persoanei fizice sau juridice care întocmește cererea;

b) numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional;

c) adresa de corespondență;

d) denumirea parchetului sau a instanței și numărul dosarului;

e) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază contestația;

f) data și semnătura."

Totodată, analizând actele și lucrările dosarului, reține că, în considerarea art. 200 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanța este datoare să verifice dacă cererea de chemare în judecată îndeplinește condițiile prevăzute în art. 194 - 197 C. proc. civ., deci inclusiv existența semnăturii iar, în situația în care aceste obligații nu sunt îndeplinite, potrivit alin. (3) al aceluiași text de lege, se dispune anularea cererii.

Potrivit art. 2 alin. (2) din același act normativ, dispozițiile C. proc. civ. se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Aplicat la speța de față, se constată că cererea ce formează obiectul prezentului dosar a fost transmisă prin e-mail, fiind listată și depusă la dosar fără ca aceasta să fie semnată de persoana care a formulat-o. Posibilitatea transmiterii către o instanță a actelor în formă electronică este cuprinsă implicit și în dispozițiile art. 94 alin. (1) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, potrivit cărora:

"Actele de sesizare a instanței depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poștă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeași zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, dată certă și număr din aplicația ECRIS."

Pentru validitatea cererii este însă necesar, fie ca aceasta să fie semnată electronic, fie să se transmită instanței (în speță judecătorului de cameră preliminară) un exemplar original semnat de către autorul cererii sau acesta să semneze exemplarul de la dosar până la primul termen de judecată.

Conform Legii speciale nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identificarea semnatarului; c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă;

Judecătorul de cameră preliminară reține că s-a pus în vedere petentului, prin mențiunea de pe citația emisă, să complinească lipsa semnăturii până cel târziu la primul termen de judecată, dar acesta nu s-a conformat, iar prin cererea introductivă și-a exercitat dreptul de a solicita judecarea cauzei în lipsă în caz de neprezentare.

Atâta timp cât cererea a fost transmisă prin email și nu este semnată, nici olograf și nici nu conține o semnătură electronică, nu există dovada că aceasta este asumată de persoana care a formulat-o, astfel că judecătorul de cameră preliminară nu poate fi în mod legal învestit cu judecarea acesteia.

În condițiile date, în cauză este vorba despre o nelegală sesizare a instanței, motiv pentru care judecătorul de cameră preliminară nu va proceda la analizarea acestei cereri pe fondul său, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă, în condițiile completării dispozițiilor C. proc. pen. cu dispozițiile art. 200 alin. (2) și art. 194 lit. f) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată cu modificările și completările ulterioare.

Inadmisibilitatea, ca sancțiune procedurală intervine în cazul în care părțile în proces efectuează acte pe care legea nu le îngăduie. În speța de față ne aflăm într-o astfel de situație, petentul înțelegând să formuleze o cerere prin care să conteste durata procesului penal, fără însă să o semneze în vreo modalitate. Soluția de inadmisibilitate operează indiferent de motivul invocat, legea nefăcând nici o distincție în acest sens.

Cu argumentele de ordin juridic expuse în cele ce preced, judecătorul de cameră preliminară a respins, ca inadmisibilă, contestația privind durata procesului penal formulată de către contestatorul A., vizând cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Vatra Dornei.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație A., pentru motivele depuse în scris .

Analizând contestația formulată, Curtea a constatat că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 4881 alin. (2) C. proc. pen., contestația poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. În cursul judecății contestația poate fi introdusă și de către procuror.

Contestatorul A. a formulat contestație durată proces penal vizând dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Vatra Dornei.

Potrivit prevederilor art. 4886 alin. (7) C. proc. pen., încheierea prin care instanța soluționează contestația privind durata procesului penal nu este supusă niciunei căi de atac.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege căile de atac ale hotărârilor judecătorești neputând exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, din dispozițiile art. 129 din legea fundamentală rezultând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual-penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Inadmisibilitatea ca sancțiune procesual-penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat și epuizat anterior. Aceasta operează, automat și inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.

Așa fiind și cum dispozițiile procedural-penale în vigoare nu prevăd posibilitatea atacării încheierii prin care s-a soluționat o contestație privind durata procesului penal, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., Curtea a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 149 din data de 23 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. x/2020.

Examinând actele dosarului și contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte constată că petentul A. a declarat contestație împotriva Deciziei penale nr. 73 din data de 23 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, prin care s-a respins contestația privind durata procesului penal formulată de contestatorul A., cu privire la dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Suceava, secția penală, ca inadmisibilă.

Această decizie, prin care s-a pronunțat soluția de respingere a contestației, ca inadmisibilă, este definitivă, mențiune existentă de altfel atât în minută, cât și în dispozitivul acesteia.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Așadar, căile de atac fac parte din mijloacele procesuale care apară părțile în proces. Obiectul căilor de atac este format din hotărârea judecătorească dată de către instanță și trebuie să se respecte principiul legalității caii de atac.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, astfel că nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 73 din data de 23 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de petentul A., împotriva Deciziei penale nr. 73 din data de 23 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul-petent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 25 mai 2021.

GGC - CL