ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 219/2018

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2018

Deliberând, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 647/A/01.11.2016 pronunțată de Tribunalul Covasna, secția civilă a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Covasna, împotriva deciziei civile nr. 338/A/31 mai 2016 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. x/2014.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții B. și C..

Prin decizia civilă nr. 1041 A din 12 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița, secția Civilă în baza art. 480 alin. (2) C. proc. civ. a admis apelul declarat de apelanții reclamanți B. și C. împotriva sentinței civile nr. 1506/03.07.2015 a Judecătoriei Slobozia, pe care a schimbat-o în tot și, în consecință a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții B., și C., în contradictoriu cu pârâții D., și E.; a dispus evacuarea pârâților D. și E. din imobilul situat în loc. Amara, str. 1 Mai, nr. 21, jud. Ialomița; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la daune cominatorii de 30 RON pe zi de întârziere; în baza art. 453 C. proc. civ. a obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamanți a sumei de 150 RON cheltuieli de judecată .

Împotriva deciziei civile nr. 1042A din 12 noiembrie 2016 pronunțate de Tribunalul Ialomița, secția Civilă, pârâtul D. a declarat recurs și apel, precum și apel împotriva încheierii din data de 17.11.2015.

Prin decizia civilă nr. 293 R/2016 din data de 23.03.2016 pronunțată de CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, secția A IV-A civilă a fost respins ca inadmisibil recursul formulat recurentul pârât D. împotriva deciziei civile nr. 1042/A din 12.11.2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița, secția Civilă în dosar nr. x/2015 și împotriva încheierii din data de 17.11.2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița, secția Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți C. și B. și intimata pârâtă E..

Împotriva acestei decizii a formulat recurs D. contestând respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinându-se cererea de recurs, în cadrul procedurii de regularizare a cererii, în baza art. XVII alin. (3) raportat la art. XV alin. (2) din Legea nr. 2/2013 și art. 486 C. proc. civ. s-a constatat că cererea de recurs îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486.

În raport de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., s-a constatat că recurentul a achitat taxa judiciară de timbru conform rezoluției din 14 aprilie 2017.

La 12.05.2017, în conformitate cu dispozițiile art. 490 alin. (2) teza I, cu referire la art. 471 alin. (5) din C. proc. civ. s-a dispus comunicarea recursului către intimat, cu mențiunea de a depune la dosarul cauzei întâmpinare în termen de cel mult 30 de zile, însă intimatul nu s-a conformat acestei obligații.

În baza art. XVII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, coroborat cu art. 493 alin. (2) C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, fiind desemnată persoana în vederea întocmirii raportului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 8 noiembrie 2017 potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

La termenul din data de 31 ianuarie 2018, Înalta Curte, în complet de filtru a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., cu prioritate chestiunea admisibilității căii de atac și a reținut următoarele:

Prezentul recurs are ca obiect recursul declarat de D. împotriva deciziei civile nr. 293 R/2016 din data de 23.03.2016 pronunțată de CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, secția A IV-A civilă, prin care a fost respins recursul ca inadmisibil.

Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. instituie principiul legalității căilor de atac ce presupune faptul că o hotărâre judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept.

Dispozițiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

În cauză hotărârea atacată nu a fost dată în apel, prin urmare, decizia recurată nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ., în consecință, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 55/R din 20 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2018.