ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6171/2019

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 23.12.2016, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Mehedinți a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 372/20.10.2016 prin care a fost respinsă contestația administrativă, înregistrată la pârât sub nr. x/03.10.2016, formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/24.08.2016 cu privire la contractul de finanțare nr. x/22.12.2009, cod SMIS 3772 cu titlul "Reabilitarea Complexului Muzeul Regiunii Porțile de Fier și valorificarea lui ca produs turistic".

1.2. Soluția primei instanțe

Prin Sentința nr. 1346 din 12 aprilie 2017, Curtea de Apel București a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Mehedinți a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului, recurenta-reclamantă a prezentat situația de fapt și a reiterat susținerile din acțiune.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

4.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 din C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 499 din C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Mehedinți a invocat formal motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., rezumându-se la a reitera ad litteram susținerile formulate în cuprinsul acțiunii, fără a aduce nicio critică de nelegalitate sentinței atacate în ceea ce privește normele de drept care ar fi fost încălcate sau aplicate greșit de prima instanță.

4.2. Astfel, verificând considerentele sentinței recurate, Înalta Curte apreciază că acestea îndeplinesc exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., care impun cerința ca hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină soluția adoptată, motivare care să nu fie contradictorie sau străină de natura pricinii.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

4.3. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate, alegațiile din cererea de recurs vizând elemente de fapt ale cauzei, nefiind altceva decât reproducerea cererii de chemare în judecată. Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

4.4. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Mehedinți împotriva Sentinței nr. 1346 din 12 aprilie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 decembrie 2019.

GGC - OB