ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 383/2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 11.01.2019 sub nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală, Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor Publice să se dispună:

(i) în principal: constatarea, în baza art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, a intervenirii suspendării de drept a Ordinului nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare ("Ordinul nr. 3236/27.12.2018"), emis de Președintele A.N.A.F. la data de 27.12.2018;

(ii) în subsidiar: suspendarea executării Ordinului nr. 3236/2018, în baza art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, până la pronunțarea instanței de fond;

(iii) obligarea pârâților la plata tuturor cheltuielilor de judecată antrenate de soluționarea acestui litigiu.

Prin sentința civilă nr. 7 pronunțată în data de 28 ianuarie 2019, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală ca neîntemeiată, a admis cererea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în temeiul art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 constată suspendat de drept Ordinul ANAF 3236/27.12.2018 până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare și a obligat pârâții ANAF și Președintele ANAF la plata către reclamantă a sumei de 50 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

3.1 Împotriva sentinței civile nr. 7 pronunțată în data de 28 ianuarie 2019 de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, față de împrejurarea că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

A invocat excepția lipsei de interes a acțiunii, motivat de faptul că OPANAF nr. 3236/2018 a fost modificat prin OPANAF nr. 508/2019, în sensul abrogării dispozițiilor care impuneau deținerea de spații de depozitare, solicitându-se respingerea acțiunii ca lipsită de interes.

3.2 Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs și pârâtul Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, invocând excepția lipsei calității sale procesuale și aceleași motive de casare prevăzute de C. proc. civ., susținute cu aceleași argumente expuse în cererea de recurs formulată de instituția pe care o conduce.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 30 mai 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 26 noiembrie 2019, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursurile de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității dispusă la alin. (3) al aceluiași articol, cererile de recurs nefiind legal timbrate.

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, întrucât acestea se aplică doar instituțiilor expres nominalizate, între care nu se regăsesc și recurenții-pârâți Agenția Națională de Administrare Fiscală și președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, iar obiectul cererii deduse judecății nu privește venituri publice de natura celor enumerate de art. 30 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Totodată, recurenții-pârâți nu au formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel cum permit dispozițiile art. 39 din același act normativ.

Dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte reține că recurenții-pârâți nu și-au îndeplinit obligațiile de achitare a taxelor judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aferente motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat prin cererile de recurs, deși recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală a fost încunoștințată despre această obligație la data de 17 ianuarie 2020, astfel cum rezultă din dovada înmânare a citației către funcționarul din cadrul instituției însărcinat cu primirea corespondenței, aflată la dosar, iar recurentul-pârât Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a fost încunoștințat la data de 21 ianuarie 2020, astfel cum rezultă din dovada de înmânare a citației, aflată la dosar.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 486 alin. (3) care dispun că mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursurile ca netimbrate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrate, recursurile declarate de pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr. 7 din 28 ianuarie 2019 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2020.