ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1634/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul L.I.

a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. 30386/G/II din 15 iunie 2012 întocmit în lucrarea nr. 14564/II din 13 martie 2012. În motivarea cererii s-a arătat că la data de 13 martie 2012 Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la nerespectarea regimului conflictelor de interese și al incompatibilităților de către reclamant, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba, fapta reținută de instituția pârâtă fiind aceea că, în perioada exercitării mandatului, reclamantul a prestat servicii de publicitate pentru două instituții publice aflate în subordinea Consiliului Județean Alba și a furnizat piese auto și servicii de reparații auto pentru autoturisme aflate în proprietatea instituției, pentru care a emis facturi în valoarea totală de 6.956,5 lei.

Reclamantul a mai arătat că SC S. SRL și SC I. SRL nu au încheiat contracte comerciale de prestări servicii sau de furnizare de produse cu Consiliul Județean Alba, a căror aprobare să facă obiectul unei hotărâri de consiliu județean și care să fie supusă dezbaterii consilierilor județeni. A arătat reclamantul că în aceste condiții nu avea cum să afle dacă în derularea raporturilor comerciale cele două societăți efectuează reparații auto și furnizează piese auto unui comerciant sau unei instituții publice și nici nu putea refuza relaționarea comercială cu orice instituție publică. Acesta a apreciat că simpla acceptare a unor facturi pentru cheltuieli nu echivalează cu existența unor contracte comerciale încheiate cu încălcarea art. 90 din Legea nr. 161/2003 și a art. 46 din Legea nr. 215/2001.

Reclamantul a precizat că și-a desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale și că nu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților. Pârâta Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii. Prin Sentința nr. 363/2012 din 12 noiembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul L.I., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: Prin raportul de evaluare nr. 30386/G/II din 15 iunie 2012, emis de Agenția Națională de Integritate, s-a constatat că în perioada 2008-2011, reclamantul, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba, a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, deoarece a acționat cu încălcarea prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, în sensul că a prestat servicii și a furnizat produse către Consiliul Județean Alba și cele două instituții aflate în subordinea acestuia, Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel". Agenția Națională de Integritate a reținut că reclamantul a fost validat în mandatul de consilier județean prin Hotărârea nr. 130 din 20 iunie 2008 privind validarea mandatelor consilierilor județeni aleși în data de 01 iunie 2008, că evaluarea s-a realizat pentru perioada 2008-2012 și că din informațiile transmise de Oficiul Registrului Comerțului rezultă că reclamantul deținea calitatea de asociat și administrator al societăților comerciale SC I. SRL (asociat din anul 2007, administrator în perioada 31 ianuarie 2011-prezent) și SC S. SRL (asociat din anul 1991, administrator în perioada 23 iulie 2010-prezent).

Instanța a reținut că din informațiile transmise de Consiliul Județean Alba rezultă că această instituție a achitat în perioada 2008-2012 către SC S. SRL suma de 5.656,50 lei, reprezentând contravaloarea unor produse și servicii, iar Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel" au achitat către SC I. SRL contravaloarea unor servicii publicitare.

S-a mai reținut că reclamantul nu a contestat starea de fapt reținută de către pârâtă, însă a arătat că cele două societăți nu au încheiat contracte comerciale de prestări servicii sau de furnizare de produse cu Consiliul Județean Alba, a căror aprobare să facă obiectul unei hotărâri de consiliu județean și care să fie supusă dezbaterii consilierilor județeni, astfel că, în aceste condiții, reclamantul nu avea cum să afle dacă în derularea raporturilor comerciale cele două societăți efectuează reparații auto și furnizează piese auto unui comerciant sau unei instituții publice și nici nu putea refuza relaționarea comercială cu orice instituție publică.

A constatat instanța de fond că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că reclamantul deținea calitatea de asociat și administrator al celor două societăți comerciale și că SC I. SRL a prestat servicii publicitare pentru două instituții aflate în subordinea Consiliului Județean, pentru care a emis două facturi fiscale, precum și că SC S. SRL a prestat servicii și a furnizat produse Consiliului Județean, sens în care a emis 13 facturi fiscale. Instanța a apreciat că în speță trebuie stabilit dacă între societățile la care reclamantul, consilier județean, deținea calitatea de asociat și administrator, Consiliul Județean Alba și instituțiile aflate în subordinea acestuia s-au încheiat contracte comerciale.

În acest sens, curtea a reținut că forma actului juridic este guvernată de principiul consensualismului, principiu conform căruia simpla manifestare de voință este nu numai necesară, ci și suficientă pentru ca actul juridic să ia naștere în mod valabil sub aspectul formei, iar în cauză este evident că între părți a existat un acord de voință, adică un contract (în sens de negotium), chiar dacă acesta nu a îmbrăcat forma scrisă. Curtea a mai reținut că textul articolului menționat anterior interzice încheierea oricărui contract comercial între persoanele menționate, nu numai a acelor contracte a căror încheiere ar trebui aprobată prin hotărârea Consiliului Județean, așa cum eronat a susținut reclamantul.

În concluzie, a reținut instanța de fond, corect s-a stabilit prin raportul de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate că în perioada 2008-2011, reclamantul, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, deoarece a acționat cu încălcarea prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, în sensul că a prestat servicii și a furnizat produse către Consiliul Județean Alba și cele două instituții aflate în subordinea acestuia, Biblioteca Lucian Blaga și Teatrul de Păpuși Prichindel. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul L.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului declarat se arată că hotărârea pronunțată a fost dată prin aplicarea greșită a legii, deoarece nu s-a produs nici o încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese și incompatibilităților, așa cum sunt ele reglementate de Legea nr. 161/2003 și art. 46 din Legea nr. 215/2001.

Arată recurentul-reclamant că nu se afla în situația de incompatibilitate descrisă prin art. 90 din Legea nr. 161/2003, deoarece nu a încheiat contracte comerciale cu o autoritate a administrației publice locale, astfel cum sunt acestea definite în art. 35 și 36 C. com. Precizează recurentul că, în ceea ce privește încheierea contractelor de achiziție publică de bunuri și servicii, acestea se încheie în condițiile expres prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006. Mai arată recurentul că nu există nici o probă care să ateste încheierea unui contract comercial între societățile comerciale la care recurentul deține calitatea de asociat și administrator, în speță, SC S. S.R.L și SC I. SRL și Consiliul Județean Alba și că, potrivit art. 1191 C. civ., actul, în sens de negotium, nu poate fi probat dacă nu există înscrisul doveditor care să ateste existența contractului de vânzare-cumpărare, atunci când obiectul acestuia este mai mare de 250 lei.

Apreciază recurentul că, nefiind vorba decât de cheltuieli curente care nu au făcut obiectul unei analize și dezbateri determinate în cadrul unei hotărâri de Consiliu Județean, nu ne aflăm nici în situația unui conflict de interese. Recurentul-reclamant solicită admiterea recursului și, pe cale de consecință, anularea Raportului de evaluare nr. 30386/G/II din 15 iunie 2012, întocmit în lucrarea nr. 14564/11 din 13 martie 2012 de către Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, subliniind faptul că și-a desfășurat activitatea în mandatul 2008-2012 cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001, ale Legii nr. 176/2010, precum și a prevederilor Legii nr. 161/2003. Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a declanșat, din oficiu, evaluarea respectării de către recurentul-reclamant, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba, a regimului conflictelor de interese și al incompatibilităților.

Potrivit art. 20 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative: "(1) Dacă, în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, informează despre aceasta persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere. (2) Persoana informată potrivit prevederilor alin. (1) este invitată să prezinte inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

(3) Informarea și invitarea se vor face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire." Prin raportul de evaluare nr. 30386/G/II din 15 iunie 2012, emis de Agenția Națională de Integritate, s-a constatat că în perioada 2008-2011, reclamantul, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba, a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, deoarece a acționat cu încălcarea prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, în sensul că a prestat servicii și a furnizat produse către Consiliul Județean Alba și cele două instituții aflate în subordinea acestuia, Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel". În lucrarea întocmită, Agenția Națională de Integritate a reținut faptul că reclamantul a fost validat în mandatul de consilier județean prin Hotărârea nr. 130 din 20 iunie 2008 privind validarea mandatelor consilierilor județeni aleși în data de 01 iunie 2008, respectiv că evaluarea acestuia s-a realizat pentru perioada 2008-2012.

Așa cum a reținut în mod corect instanța de fond, din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamantul deținea calitatea de asociat și administrator la societățile comerciale SC I. SRL (asociat din anul 2007, administrator în perioada 31 ianuarie 2011 - data formulării acțiunii) și SC S. SRL (asociat din anul 1991, administrator în perioada 23 iulie 2010 - data formulării acțiunii) și că, în perioada 2008-2012, Consiliul Județean Alba a achitat către SC S. SRL suma de 5.656,50 lei, reprezentând contravaloarea unor produse și servicii, iar Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel" au achitat către SC I. SRL contravaloarea unor servicii publicitare.

Potrivit dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003: "(1) Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital ai unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local." Prin urmare, rezultă fără echivoc faptul că legea interzice ca societățile comerciale care au ca administrator sau ca asociat un consilier județean să încheie contracte comerciale cu autoritatea administrației publice din care acesta face parte (în speță Consiliul Județean Alba), sau cu instituțiile publice aflate în subordinea acesteia (în speță Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel"). Potrivit prevederilor art. 92 din Legea nr. 161/2003: "(1) Încălcarea dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

(2) Consilierii locali și consilierii județeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligația ca în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să renunțe la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.

(3) Încălcarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local." Având în vedere că societățile comerciale unde recurentul-reclamant deținea calitatea de asociat și administrator au încheiat contracte de servicii, respectiv de furnizare produse, cu Consiliul Județean Alba și cu cele două instituții aflate în subordinea acestuia, Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel", Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că au fost încălcate dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, respectiv că a fost încălcat regimul juridic al incompatibilităților.

De astfel, așa cum a observat și instanța de fond, recurentul-reclamant nu a contestat starea de incompatibilitate în care s-a aflat, susținând doar că cele două societăți nu au încheiat contracte comerciale de prestări servicii sau de furnizare produse cu Consiliul Județean Alba. Or, sintagma din art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 - încheierea de contracte - nu poate avea decât înțelesul de acord de voință al părților pentru a da naștere unor drepturi și obligații. Deși părțile nu au încheiat un "contract" scris, pentru că s-a dovedit acordul de voință este îndeplinită condiția cerută de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, mai ales că important în realizarea acestui acord de voință este statutul persoanelor care au încheiat acest acord, statut ce a fost și el dovedit în cauză.

În cadrul motivelor de recurs, recurentul a susținut că textul art. 90 din Legea nr. 161/2003 nu se referă la contractele de achiziție directă, însă aceste susțineri sunt nefondate. Așa cum am arătat anterior, art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 se referă la "contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere". Contractele de achiziție directă sunt tot contracte, fie de prestări servicii, fie de furnizare de produse, numai că modul lor de încheiere este diferit, dar, în final, în urma unei achiziții directe, tot un contract se încheie între o societate comercială și o autoritate sau instituție publică, astfel că și contractele încheiate de societățile unde recurentul-reclamant avea calitatea de asociat se încadrează în prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

În acest sens, art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea, la momentul încheierii contractelor, că autoritățile contractante au dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, iar achiziția se realizează pe bază de documente justificative, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziție publică, astfel că susținerile recurentului sunt nefondate. În concluzie, recurentul-reclamant a fost asociat și administrator al SC S. SRL și SC I. SRL, societăți care au încheiat contracte de prestări servicii, respectiv de furnizare de produse, cu Consiliul Județean Alba și cu cele două instituții aflate în subordinea acestuia, Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel", astfel că s-a nesocotit interdicția prevăzută de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, ceea ce a antrenat starea de incompatibilitate, indiferent de valoarea contractelor sau modul de atribuire a acestora.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pe care o va menține. În consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul L.I. împotriva Sentinței nr. 363/2012 din 12 noiembrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2014. Procesat de GGC - GV