ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1634/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1634/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea
formulată, reclamantul L.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția
Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. 30386/G/II din 15
iunie 2012 întocmit în lucrarea nr. 14564/II din 13 martie 2012.
În motivarea
cererii s-a arătat că la data de 13 martie 2012 Agenția Națională de
Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la nerespectarea regimului
conflictelor de interese și al incompatibilităților de către reclamant,
consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba, fapta reținută de
instituția pârâtă fiind aceea că, în perioada exercitării mandatului,
reclamantul a prestat servicii de publicitate pentru două instituții publice
aflate în subordinea Consiliului Județean Alba și a furnizat piese auto și
servicii de reparații auto pentru autoturisme aflate în proprietatea
instituției, pentru care a emis facturi în valoarea totală de 6.956,5 lei.
Reclamantul
a mai arătat că SC S. SRL și SC I. SRL nu au încheiat contracte comerciale de
prestări servicii sau de furnizare de produse cu Consiliul Județean Alba, a
căror aprobare să facă obiectul unei hotărâri de consiliu județean și care să
fie supusă dezbaterii consilierilor județeni.
A arătat
reclamantul că în aceste condiții nu avea cum să afle dacă în derularea
raporturilor comerciale cele două societăți efectuează reparații auto și
furnizează piese auto unui comerciant sau unei instituții publice și nici nu
putea refuza relaționarea comercială cu orice instituție publică.
Acesta a
apreciat că simpla acceptare a unor facturi pentru cheltuieli nu echivalează cu
existența unor contracte comerciale încheiate cu încălcarea art. 90 din Legea
nr. 161/2003 și a art. 46 din Legea nr. 215/2001.
Reclamantul
a precizat că și-a desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale
și că nu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese și al
incompatibilităților.
Pârâta
Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat
respingerea acțiunii.
Prin
Sentința nr. 363/2012 din 12 noiembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia, secția
de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de
reclamantul L.I., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate,
ca neîntemeiată.
Pentru a
pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin
raportul de evaluare nr. 30386/G/II din 15 iunie 2012, emis de Agenția
Națională de Integritate, s-a constatat că în perioada 2008-2011, reclamantul,
consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba, a încălcat regimul
juridic al incompatibilităților, deoarece a acționat cu încălcarea prevederilor
art. 90 din Legea nr. 161/2003, în sensul că a prestat servicii și a furnizat
produse către Consiliul Județean Alba și cele două instituții aflate în subordinea
acestuia, Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși
"Prichindel".
Agenția
Națională de Integritate a reținut că reclamantul a fost validat în mandatul de
consilier județean prin Hotărârea nr. 130 din 20 iunie 2008 privind validarea
mandatelor consilierilor județeni aleși în data de 01 iunie 2008, că evaluarea
s-a realizat pentru perioada 2008-2012 și că din informațiile transmise de
Oficiul Registrului Comerțului rezultă că reclamantul deținea calitatea de
asociat și administrator al societăților comerciale SC I. SRL (asociat din anul
2007, administrator în perioada 31 ianuarie 2011-prezent) și SC S. SRL (asociat
din anul 1991, administrator în perioada 23 iulie 2010-prezent).
Instanța
a reținut că din informațiile transmise de Consiliul Județean Alba rezultă că
această instituție a achitat în perioada 2008-2012 către SC S. SRL suma de
5.656,50 lei, reprezentând contravaloarea unor produse și servicii, iar
Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel"
au achitat către SC I. SRL contravaloarea unor servicii publicitare.
S-a mai
reținut că reclamantul nu a contestat starea de fapt reținută de către pârâtă,
însă a arătat că cele două societăți nu au încheiat contracte comerciale de
prestări servicii sau de furnizare de produse cu Consiliul Județean Alba, a
căror aprobare să facă obiectul unei hotărâri de consiliu județean și care să
fie supusă dezbaterii consilierilor județeni, astfel că, în aceste condiții,
reclamantul nu avea cum să afle dacă în derularea raporturilor comerciale cele
două societăți efectuează reparații auto și furnizează piese auto unui
comerciant sau unei instituții publice și nici nu putea refuza relaționarea
comercială cu orice instituție publică.
A
constatat instanța de fond că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că
reclamantul deținea calitatea de asociat și administrator al celor două
societăți comerciale și că SC I. SRL a prestat servicii publicitare pentru două
instituții aflate în subordinea Consiliului Județean, pentru care a emis două
facturi fiscale, precum și că SC S. SRL a prestat servicii și a furnizat
produse Consiliului Județean, sens în care a emis 13 facturi fiscale.
Instanța
a apreciat că în speță trebuie stabilit dacă între societățile la care
reclamantul, consilier județean, deținea calitatea de asociat și administrator,
Consiliul Județean Alba și instituțiile aflate în subordinea acestuia s-au
încheiat contracte comerciale.
În acest
sens, curtea a reținut că forma actului juridic este guvernată de principiul
consensualismului, principiu conform căruia simpla manifestare de voință este
nu numai necesară, ci și suficientă pentru ca actul juridic să ia naștere în
mod valabil sub aspectul formei, iar în cauză este evident că între părți a
existat un acord de voință, adică un contract (în sens de negotium), chiar dacă
acesta nu a îmbrăcat forma scrisă.
Curtea a
mai reținut că textul articolului menționat anterior interzice încheierea
oricărui contract comercial între persoanele menționate, nu numai a acelor
contracte a căror încheiere ar trebui aprobată prin hotărârea Consiliului
Județean, așa cum eronat a susținut reclamantul.
În
concluzie, a reținut instanța de fond, corect s-a stabilit prin raportul de
evaluare emis de Agenția Națională de Integritate că în perioada 2008-2011,
reclamantul, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba a încălcat
regimul juridic al incompatibilităților, deoarece a acționat cu încălcarea
prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, în sensul că a prestat servicii și
a furnizat produse către Consiliul Județean Alba și cele două instituții aflate
în subordinea acestuia, Biblioteca Lucian Blaga și Teatrul de Păpuși
Prichindel.
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs reclamantul L.I., criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
În
motivarea recursului declarat se arată că hotărârea pronunțată a fost dată prin
aplicarea greșită a legii, deoarece nu s-a produs nici o încălcare a regimului
juridic al conflictelor de interese și incompatibilităților, așa cum sunt ele
reglementate de Legea nr. 161/2003 și art. 46 din Legea nr. 215/2001.
Arată
recurentul-reclamant că nu se afla în situația de incompatibilitate descrisă
prin art. 90 din Legea nr. 161/2003, deoarece nu a încheiat contracte
comerciale cu o autoritate a administrației publice locale, astfel cum sunt
acestea definite în art. 35 și 36 C. com. Precizează recurentul că, în ceea ce
privește încheierea contractelor de achiziție publică de bunuri și servicii,
acestea se încheie în condițiile expres prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006.
Mai arată
recurentul că nu există nici o probă care să ateste încheierea unui contract
comercial între societățile comerciale la care recurentul deține calitatea de
asociat și administrator, în speță, SC S. S.R.L și SC I. SRL și Consiliul
Județean Alba și că, potrivit art. 1191 C. civ., actul, în sens de negotium, nu
poate fi probat dacă nu există înscrisul doveditor care să ateste existența
contractului de vânzare-cumpărare, atunci când obiectul acestuia este mai mare
de 250 lei.
Apreciază
recurentul că, nefiind vorba decât de cheltuieli curente care nu au făcut
obiectul unei analize și dezbateri determinate în cadrul unei hotărâri de
Consiliu Județean, nu ne aflăm nici în situația unui conflict de interese.
Recurentul-reclamant
solicită admiterea recursului și, pe cale de consecință, anularea Raportului de
evaluare nr. 30386/G/II din 15 iunie 2012, întocmit în lucrarea nr. 14564/11
din 13 martie 2012 de către Agenția Națională de Integritate - Inspecția de
Integritate, subliniind faptul că și-a desfășurat activitatea în mandatul
2008-2012 cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001, ale Legii nr.
176/2010, precum și a prevederilor Legii nr. 161/2003.
Examinând
cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu
dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru a
ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în
continuare arătate.
Intimata-pârâtă
Agenția Națională de Integritate a declanșat, din oficiu, evaluarea respectării
de către recurentul-reclamant, consilier județean în cadrul Consiliului
Județean Alba, a regimului conflictelor de interese și al incompatibilităților.
Potrivit
art. 20 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor
și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative:
"(1)
Dacă, în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și
informații, inspectorul de integritate identifică elemente în sensul existenței
unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, informează despre
aceasta persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un
punct de vedere.
(2)
Persoana informată potrivit prevederilor alin. (1) este invitată să prezinte
inspectorului de integritate date sau informații pe care le consideră necesare,
personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.
(3)
Informarea și invitarea se vor face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu
confirmare de primire."
Prin
raportul de evaluare nr. 30386/G/II din 15 iunie 2012, emis de Agenția
Națională de Integritate, s-a constatat că în perioada 2008-2011, reclamantul,
consilier județean în cadrul Consiliului Județean Alba, a încălcat regimul
juridic al incompatibilităților, deoarece a acționat cu încălcarea prevederilor
art. 90 din Legea nr. 161/2003, în sensul că a prestat servicii și a furnizat
produse către Consiliul Județean Alba și cele două instituții aflate în
subordinea acestuia, Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși
"Prichindel".
În
lucrarea întocmită, Agenția Națională de Integritate a reținut faptul că
reclamantul a fost validat în mandatul de consilier județean prin Hotărârea nr.
130 din 20 iunie 2008 privind validarea mandatelor consilierilor județeni aleși
în data de 01 iunie 2008, respectiv că evaluarea acestuia s-a realizat pentru
perioada 2008-2012.
Așa cum a
reținut în mod corect instanța de fond, din actele și lucrările dosarului
rezultă că reclamantul deținea calitatea de asociat și administrator la
societățile comerciale SC I. SRL (asociat din anul 2007, administrator în
perioada 31 ianuarie 2011 - data formulării acțiunii) și SC S. SRL (asociat din
anul 1991, administrator în perioada 23 iulie 2010 - data formulării acțiunii)
și că, în perioada 2008-2012, Consiliul Județean Alba a achitat către SC S. SRL
suma de 5.656,50 lei, reprezentând contravaloarea unor produse și servicii, iar
Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel"
au achitat către SC I. SRL contravaloarea unor servicii publicitare.
Potrivit
dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003:
"(1)
Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte,
vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al
consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum
și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital
privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital ai unei unități
administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de
servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de
asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu
instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub
autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile
comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
(2)
Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile
respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului
local."
Prin
urmare, rezultă fără echivoc faptul că legea interzice ca societățile
comerciale care au ca administrator sau ca asociat un consilier județean să
încheie contracte comerciale cu autoritatea administrației publice din care
acesta face parte (în speță Consiliul Județean Alba), sau cu instituțiile
publice aflate în subordinea acesteia (în speță Biblioteca "Lucian
Blaga" și Teatrul de Păpuși "Prichindel").
Potrivit
prevederilor art. 92 din Legea nr. 161/2003:
"(1)
Încălcarea dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales
local la data încheierii contractelor.
(2)
Consilierii locali și consilierii județeni care au contracte încheiate cu
încălcarea art. 90 au obligația ca în termen de 60 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, să renunțe la contractele încheiate. Orice persoană
poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.
(3)
Încălcarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a
mandatului de ales local."
Având în
vedere că societățile comerciale unde recurentul-reclamant deținea calitatea de
asociat și administrator au încheiat contracte de servicii, respectiv de
furnizare produse, cu Consiliul Județean Alba și cu cele două instituții aflate
în subordinea acestuia, Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul de
Păpuși "Prichindel", Înalta Curte constată că în mod corect s-a
reținut de către instanța de fond că au fost încălcate dispozițiile art. 90 din
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corupției, respectiv că a fost încălcat regimul
juridic al incompatibilităților.
De
astfel, așa cum a observat și instanța de fond, recurentul-reclamant nu a
contestat starea de incompatibilitate în care s-a aflat, susținând doar că cele
două societăți nu au încheiat contracte comerciale de prestări servicii sau de
furnizare produse cu Consiliul Județean Alba.
Or,
sintagma din art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 - încheierea de contracte
- nu poate avea decât înțelesul de acord de voință al părților pentru a da
naștere unor drepturi și obligații.
Deși
părțile nu au încheiat un "contract" scris, pentru că s-a dovedit
acordul de voință este îndeplinită condiția cerută de art. 90 alin. (1) din
Legea nr. 161/2003, mai ales că important în realizarea acestui acord de voință
este statutul persoanelor care au încheiat acest acord, statut ce a fost și el
dovedit în cauză.
În cadrul
motivelor de recurs, recurentul a susținut că textul art. 90 din Legea nr.
161/2003 nu se referă la contractele de achiziție directă, însă aceste
susțineri sunt nefondate.
Așa cum
am arătat anterior, art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 se referă la
"contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări, de
furnizare de produse sau contracte de asociere".
Contractele
de achiziție directă sunt tot contracte, fie de prestări servicii, fie de
furnizare de produse, numai că modul lor de încheiere este diferit, dar, în
final, în urma unei achiziții directe, tot un contract se încheie între o
societate comercială și o autoritate sau instituție publică, astfel că și
contractele încheiate de societățile unde recurentul-reclamant avea calitatea
de asociat se încadrează în prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr.
161/2003.
În acest
sens, art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea, la momentul încheierii
contractelor, că autoritățile contractante au dreptul de a achiziționa direct
produse, servicii sau lucrări, iar achiziția se realizează pe bază de documente
justificative, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziție publică,
astfel că susținerile recurentului sunt nefondate.
În
concluzie, recurentul-reclamant a fost asociat și administrator al SC S. SRL și
SC I. SRL, societăți care au încheiat contracte de prestări servicii, respectiv
de furnizare de produse, cu Consiliul Județean Alba și cu cele două instituții
aflate în subordinea acestuia, Biblioteca "Lucian Blaga" și Teatrul
de Păpuși "Prichindel", astfel că s-a nesocotit interdicția prevăzută
de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, ceea ce a antrenat starea de incompatibilitate,
indiferent de valoarea contractelor sau modul de atribuire a acestora.
Prin
urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt
neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre
temeinică și legală, pe care o va menține.
În
consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312
alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de reclamantul L.I. împotriva Sentinței nr. 363/2012 din 12
noiembrie 2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ
și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 28 martie 2014.
Procesat
de GGC - GV