ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2017

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 261/2017

HOTĂRÂRE
03.02.2017
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 261/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 261/2017

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 2784 din 19 mai 2016, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 385 din 16 decembrie 2015, în contradictoriu cu intimații-pârâți B., Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj, Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Administrației și Internelor.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs la data de 22 iunie 2016 (data depunerii la oficiul poștal), reclamantul A., care a solicitat admiterea căii de atac; în drept a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din același cod, Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate admisibilitatea recursului, față de care constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 6 aprilie 2015, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj, B. și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtului B., în solidar cu Ministerul Administrației și Internelor și I.P.J. Gorj, să-i plătească suma de 100.000 euro, cu titlu de daune morale, pentru defăimarea, umilirea și afectarea stării de sănătate, cu cheltuieli de judecată.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Litigiul de față are ca obiect acțiunea reclamantului A. privind obligarea pârâților B., Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj și Inspectoratul General al Poliției Române, la plata, în solidar, a sumei de 100.000 euro, cu titlu de daune morale.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Art. 483 alin. (1) C. proc. civ. dispune că "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform alin. (2) din același Cod, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

Potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, "Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016", iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) și până la data de 31 decembrie 2015 (termen care prin O.U.G. nr. 62/2015 a fost extins până la data de 31 decembrie 2016) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

În cauză, valoarea pretențiilor reclamantului la data de 6 aprilie 2015, data înregistrării cererii de chemare în judecată era de 441.920 lei, conform cursului valutar afișat de Banca Națională a României (1 euro/4.4192 lei).

Față de cele ce preced, Înalta Curte reține că, în speță, decizia instanței de apel a fost pronunțată într-o acțiune evaluabilă în bani, în valoare de până la 1.000.000 lei, formulată la data de 6 aprilie 2015, astfel încât, în raport de textele legale menționate, decizia atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii, prin această cale de atac.

Întrucât problema admisibilității căii de atac exercitate a fost prioritară cât privește soluționarea prezentului litigiu, Înalta Curte constată că nu se impune a analiza apărările de fond exprimate prin punctul de vedere formulat de recurentul-reclamant.

În consecință, Înalta Curte va respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei civile nr. 2748 din 19 mai 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, ca inadmisibil.

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva Deciziei civile nr. 2748 din 19 mai 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, ca inadmisibil.

Decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 februarie 2017.

Procesat de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3264/2018
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. x/2016 la data de 02.06.2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj, Penitenciarul T
ÎCCJ 2018-04-17
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1233/2018
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 3849 din 23 mai 2017, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, a fost respinsă excepția lipsei calității pasive invocată de pârâtul A., s-a anulat ca netimbrată cererea recon
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3151/2018
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 8484 din 17 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Judecătoria Târgu-Jiu a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul A
ÎCCJ 2018-11-01
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4626/2018
, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată; cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea prezentei cauze. D. Hotărârea instanței de ape
ÎCCJ 2020-05-28
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 890/2020
Ședința publică din data de 28 mai 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: La data de 03.06.2016, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanta A. a
Sursă