ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 481/2015

Decizia nr. 481/2015

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

Prin sentința nr. 2392 din 4 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de A. împotriva sentinței nr.

2988 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/2/2007.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, pe de-o parte că hotărârea atacată nu evocă fondul,

întrucât instanța a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, iar pe de altă parte, cererea de revizuire nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în vederea exercitării acestei căi extraordinare de atac, în considerarea faptului că înscrisurile invocate ca înscrisuri noi nu îndeplinesc cerințele prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, solicitând anularea sentinței nr. 2392 din 4 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Consideră revizuentul că sentința atacată este contrară sentințelor nr. 6034 din 24 octombrie 2012 și nr. 6114 din 30 octombrie 2012 pronunțate de Curtea de Apel București în Dosarele nr x/2/2012 și nr. x/2/2012, sub aspectul excepției inadmisibilității.

Prin întâmpinarea depusă la data de 3 februarie 2015, intimatul Secretariatul Camera Deputaților a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, susținând că nu sunt îndeplinite prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., având în vedere că hotărârile judecătorești invocate sunt pronunțate în alte cereri de revizuire, nu sunt hotărâri potrivnice și nu este îndeplinită condiția triplei identități.

Prin concluziile scrise depuse la data de 16 octombrie 2014, revizuentul a solicitat respingerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire, arătând că prin modul contradictoriu de soluționare a excepției de inadmisibilitate a cererilor de revizuire, formulate în temeiul art. 322 teza I C. proc. civ., respectiv admitere/respingere, hotărârile pronunțate sunt în mod vădit potrivnice.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii

Examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac prin prisma prevederilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reține următoarele:

Prin sentința nr. 2392 din 4 septembrie 2013, Curtea de Apel București a respins cererea de revizuire a sentinței nr.

2988 din 22 noiembrie 2007

, formulată în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., ca inadmisibilă.

Prin sentința nr. 6034 din 24 octombrie 2012, Curtea de Apel București a respins excepția inadmisibilității cererii de revizuire a sentinței nr. 1077 din 14 februarie 2011 a Curții de Apel București și a respins ca nefondată cererea de revizuire a aceleiași sentințe, formulată în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., reținând că nu este întemeiată excepția inadmisibilității deoarece motivul de revizuire invocat, înscrisul nou, se regăsește în prevederile art. 322 C. proc. civ.

Prin sentința nr. 6114 din 30 octombrie 2012, Curtea de Apel București a respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei B. și a respins ca nefondate cererea de revizuire principală și cea conexă a sentinței nr. 3245 din 16 mai 2012 a Curții de Apel București, formulate în temeiul art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea se poate cere „dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate".

Reglementând acest motiv de revizuire, legiuitorul a sancționat nelegalitatea celei de-a doua hotărâri și imposibilitatea executării, iar pentru a se reține incidența lui este necesar să existe hotărâri potrivnice, date în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, adică să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, care sunt elementele lucrului judecat.

În privința hotărârilor invocate de revizuent, se observă, în primul rând, că

nu sunt pronunțate în una și aceeași pricină, ci sunt pronunțate în cauze diferite, după cum a rezultat din expunerea rezumativă a conținutului celor trei hotărâri judecătorești.

Nu există nici identitate de părți în raport cu sentința nr. 6114 din 30 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2012 unde a figurat ca intimată, alături de Secretariatul General al Camerei Deputaților, și B.

Așadar, nu există tripla identitate de elemente: părți, obiect, cauză, astfel că hotărârile nu sunt potrivnice pentru că prin intermediul acestora s-au soluționat jurisdicțional situații diferite.

De altfel, demersul revizuentului este în vădită contradicție cu reglementarea restrictivă a acestei căi extraordinare de atac, întrucât niciuna dintre hotărârile cu privire la care revizuentul susține că ar fi potrivnice nu este susceptibilă de executare pentru a justifica o eventuală analiză sub acest aspect.

Având în vedere toate considerentele expuse și ținând seama de prevederile art. 326 și 328 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva nr. 2392 din 4 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 februarie 2015.