Decizia nr. 549/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 357/2016 a Tribunalului Vrancea

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/91/2012, pe rolul Tribunalului Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost completată, reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Focșani, Primăria Focșani și Consiliul Local Focșani, a solicitat obligarea pârâtului Municipiul Focșani la plata sumei de 60.000 RON cu titlu de daune materiale și despăgubiri, obligarea pârâtei Primăria Focșani la vânzarea spațiului medical ce face obiectul contractului de concesiune, la prețul stabilit în expertiza administrată în Dosarul nr. y/2010, precum și obligarea pârâtei ca, din prețul de vânzare, să fie dedusă contravaloarea îmbunătățirilor în valoare de 57.471 Euro ce va fi actualizată. Prin cererea reconvențională înregistrată la dosarul cauzei, pârâtele au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 55.408 RON, reprezentând contravaloare concesiune și chirie teren datorată în baza contractului de concesiune. Prin Sentința civilă nr. 357 din 23 iunie 2016, Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a respins cererea privind obligarea pârâtelor la încheierea contractului de vânzare-cumpărare pe spațiul concesionat, pentru autoritate de lucru judecat, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor materiale și morale, ca neîntemeiat, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor ca din prețul de vânzare să fie scăzute contravaloarea îmbunătățirilor efectuate, ca prematur formulat și a respins cererea reconvențională, ca neîntemeiată. Împotriva Sentinței civile nr. 357 din 23 iunie 2016, precum și împotriva încheierii de ședință din data de 11 septembrie 2015, pronunțate de Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta A. SRL. Recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 19 iunie 2016, sub nr. de Dosar y/2016 Prin cererile formulate la data de 5 decembrie 2016, 13 ianuarie 2017 și 13 februarie 2017, reclamanta-recurentă A. SRL a formulat cerere de recuzare împotriva domnilor judecători B., C., D., E., F., G. și H..

Hotărârea ce face obiectul căii de atac a recursului în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin încheierea din data de 11 aprilie 2017, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererile de recuzare formulate de recurenta-reclamantă A. SRL împotriva domnilor judecători B., C., D., E., F., G. și H., ca nefondate.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva încheierii din data de 11 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A. SRL, învederând că va formula motivele de recurs după comunicarea încheierii atacate. Cauza a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 5 mai 2017, sub nr. de Dosar y/2016

Apărările formulate în cauză Intimații-pârâți Municipiul Focșani, Primăria Focșani și Consiliul Local Focșani nu au înregistrat întâmpinări la dosarul cauzei.

Procedura de soluționare a recursului Prin încheierea de ședință din data de 14 iunie 2017, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanta A. SRL, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă. II. Soluția instanței de recurs Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă." Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 14 iunie 2017, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă. Încheierea de ședință din data de 14 iunie 2017 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 14 decembrie 2017. Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ. În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,