ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3168/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalul Suceava, secția contencios administrativ și fiscal la data de 1 august 2017 și înregistrată sub număr unic Ecris x/2017, reclamanta SC "A." SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Suceava - prin primar și Primăria Municipiului Suceava - prin primar, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- anularea adresei nr. x/15 iunie 2017, prin care pârâții au refuzat vizarea autorizației nr. x din 29 mai 2014, motivat de faptul că prin Dispoziția nr. 2272 din 26 septembrie 2016 a Primarului Municipiului Suceava autorizația respectivă a fost retrasă și

- obligarea pârâților la vizarea Autorizației taxi nr. 252 din 29 mai 2014;

- anularea Adresei nr. x din 21 iulie 2017, prin care pârâții au răspuns la plângerea prealabilă și au refuzat să revoce Adresa nr. x din 15 iunie 2017, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința nr. 4483 din 2 noiembrie 2017, Tribunalul Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

- a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC "A." SRL, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Suceava - prin primar și Primăria Municipiului Suceava - prin primar;

- a anulat Adresele nr. x din 15 iunie 2017 și nr. x din 21 iulie 2017, emise de pârâta Municipiul Suceava, prin Primar;

- a obligat pârâții să vizeze Autorizația taxi nr. x din 29 mai 2014 cu respectarea dispozițiilor legale;

- a obligat pârâții la plata către reclamantă a sumei de 1.100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Municipiul Suceava, prin Primar, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin încheierea din 28 martie 2018, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea recursului declarat, în raport de existența dosarului nr. x/2016 pe rolul Tribunalului Suceava, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție, apreciind că sub aspectul executării hotărârii poate exista o legătură între cele două dosare, a dispus, potrivit dispozițiilor art. 413 pct. 1 din C. proc. civ., suspendarea soluționării recursului până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2016.

Împotriva încheierii din 28 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, invocând dispozițiile art. 488 pct. 5 și 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului declarat se arată, în esență, că în cauză sunt incidente motivele de casare reglementate de art. 488 pct. 5 și 8 C. proc. civ., încheierea fiind pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 413 pct. 1, art. 425 lit. b) C. proc. civ. și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Arată recurenta că prin încheierea din 28 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, s-a dispus suspendarea dosarului nr. x/2017, instanța apreciind că sub aspectul executării hotărârii poate exista o legătură între prezentul dosar și cel amintit anterior.

În opinia recurentei nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., deoarece Curtea de Apel Suceava nu a indicat care este dreptul a cărui existență sau inexistență se dispută în Dosarul nr. x/2016 și nici nu a explicat în ce fel soluția din acest dosar poate influența soluția din litigiul pendinte.

Subliniază recurenta că încheierea nu este motivată, neprevăzându-se motivele de fapt pentru care se impune suspendarea prezentului dosar, contrar dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ., care nu au fost respectate.

Arată recurenta că instanța a ignorat solicitarea reclamantei de continuare a judecății cauzei și de respingere a suspendării cauzei, suspendare invocată din oficiu de către instanța de judecată.

Punctează recurenta că, potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanța de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu actul administrativ atacat, dacă reclamantul - persoană vătămată - stăruie în continuarea judecării pricinii.

În opinia recurentei, dacă o judecată civilă nu poate fi suspendată până la soluționarea unui dosar penal care are legătură cu cel civil dacă reclamantul se opune, cu atât mai mult o judecată civilă nu poate fi suspendată până la judecarea altei cauze civile dacă reclamantul stăruie în judecată, deoarece art. 28 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 conține o normă de procedură care se aplică în materia contenciosului administrativ, menită să circumstanțieze aplicarea prevederilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ.

Se mai arată în motivele de recurs că și din punct de vedere al oportunității suspendarea cauzei nu este o măsură benefică, având în vedere că suspendarea cauzei și implicit amânarea pronunțării asupra recursului va prelungi o perioadă lungă de timp situația în care autovehiculul taxi nu poate fi folosit de reclamantă. În caz de respingere a recursului, conform hotărârii instanței de fond, Primăria Suceava va fi obligată să vizeze autorizația taxi, iar autovehiculul va putea fi utilizat pentru activitatea de taxi.

Or, instanța trebuie să aibă în vedere nu numai legătura dintre cauze, ci și oportunitatea suspendării judecății.

Subliniază recurenta că între dosarul nr. x/2017 și dosarul nr. x/2016 nu există nicio legătură care să justifice suspendarea prezentului dosar.

Astfel, dosarul nr. x/2016 are ca obiect plângere contravențională îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x din data de 26 septembrie 2016 și a Dispoziției nr. 2272 din data de 26 septembrie 2016, în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului Suceava, prin primar și Primarul Municipiului Suceava.

Dosarul nr. x/2017 are ca obiect solicitarea de anulare a Adresei nr. x din 15 iunie 2017 prin care pârâții au refuzat vizarea Autorizației taxi nr. x/29 mai 2014 motivat de faptul că prin Dispoziția nr. 2272 din 26 septembrie 2016 a Primarului Municipiului Suceava autorizația respectivă a fost retrasă și să fie obligați pârâții la vizarea Autorizației taxi nr. x din 29 mai 2014.

Subliniază recurenta că la momentul emiterii Dispoziției nr. 2272 din 26 septembrie 2016 era deja întocmit procesul-verbal de contravenție din 26 septembrie 2016, prin care SC A. SRL a fost sancționată de către Primăria Municipiului Suceava - prin primar B., cu amendă contravențională în cuantum de 1.000 RON și retragerea autorizației taxi nr. x din 29 mai 2014, în baza art. 56 alin. (5) lit. b) și art. 143 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Subliniază recurenta că obiectul plângerii contravenționale 1-a constituit și Dispoziția nr. 2272 din data de 26 septembrie 2016, după cum reiese chiar din mențiunile de pe portalul instanțelor de judecată.

Recurenta precizează că măsura complementară a retragerii autorizației de taxi nr. x din 29 mai 2014, menționată prin procesul-verbal de contravenție, a fost suspendată prin efectul legii, prin formularea plângerii contravenționale, astfel încât refuzul de a viza autorizația este nelegal, astfel încât adresa prin care a fost refuzată cererea de avizare a autorizației este nelegală.

Deci acțiunea care face obiectul Dosarului nr. x/2017 se întemeiază pe faptul că Dispoziția nr. 2272 din 26 septembrie 2016 a fost suspendată prin efectul plângerii contravenționale formulate împotriva ei și că aceasta nu își produce efectele, astfel încât autorizația taxi trebuia prelungită prin vizare, soluția pronunțată în dosarul având ca obiect plângere contravențională neavând nicio influență asupra prezentului dosar.

În opinia recurentei, dacă plângerea va fi respinsă, sancțiunile aplicate prin procesul-verbal și prin dispoziție își vor produce efecte juridice și vor fi executate de la data rămânerii definitive a plângerii.

Examinând cauza și încheierea atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere și susținerile părților, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanța de control judiciar constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 488 din Noul C. proc. civ., în vederea casării hotărârii: prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.

Soluția primei instanțe, de admitere a cererii de suspendare, este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Recurenta a invocat în susținerea recursului declarat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din Noul C. proc. civ.

În cadrul acestui motiv de casare, recurenta a susținut, în esență, că instanța de fond nu a motivat soluția de admitere a cererii de suspendare, contrar dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ., care nu au fost respectate.

Înalta Curte apreciază că motivul de recurs invocat este nefondat, criticile formulate putând fi, de fapt, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea formulată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, hotărârea nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

Verificând conținutul încheierii atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Ca atare, toate criticile recurentei-reclamante care ar putea fi subsumate motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ. urmează a fi apreciate ca neîntemeiate.

Astfel, se constată că recurenta, în cadrul acestui motiv de recurs, a indicat ca și norme de drept material, care ar fi fost încălcate sau aplicate greșit de către instanța de fond, dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., dar și dispozițiile art. 425 lit. b) C. proc. civ. și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Înalta Curte, legal învestită cu soluționarea prezentului recurs, constată că nu sunt întemeiate nici susținerile și criticile înfățișate de recurenta-reclamantă subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. și că instanța de fond a făcut, prin încheierea pronunțată, prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata "când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți".

Textul legal suscitat consacră un caz de suspendare legală facultativă, din moment ce instanța "poate suspenda judecata".

Pentru a suspenda judecata cauzei pentru acest motiv, instanța este datoare să aibă în vedere nu numai legătura dintre cauze, ci și oportunitatea suspendării.

Ca să poată dispune suspendarea este necesar ca soluționarea procesului ce urmează a se suspenda să depindă de soarta altui proces, în sensul că soluționarea cererii de chemare în judecată să fie influențată de existența sau inexistența unui drept ce formează obiectul celui de-al doilea proces.

Înalta Curte constată că înscrisurile depuse la dosar fac dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pentru a se dispune suspendarea judecății cauzei, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Studiind actele și lucrările dosarului de față, prin raportare și la obiectul dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului Suceava, Înalta Curte constată următoarele:

Din conținutul cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze reiese faptul că reclamanta SC "A." SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Suceava - prin primar și Primăria Municipiului Suceava - prin primar, să se dispună anularea Adresei nr. x din 15 iunie 2017 prin care pârâții au refuzat vizarea Autorizației nr. x din 29 mai 2014, motivat de faptul că prin Dispoziția nr. 2272 din 26 septembrie 2016 a Primarului Municipiului Suceava autorizația respectivă a fost retrasă, precum și obligarea pârâților la vizarea Autorizației taxi nr. x din 29 mai 2014, respectiv anularea Adresei nr. x din 21 iulie 2017, prin care pârâții au răspuns la plângerea prealabilă și au refuzat să revoce Adresa nr. x din 15 iunie 2017.

Dosarul nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Suceava, în raport de care s-a dispus suspendarea prezentei cauze, are ca obiect plângere contravențională îndreptată împotriva Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x din data de 26 septembrie 2016 și a Dispoziției nr. 2272 din data de 26 septembrie 2016, în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului Suceava, prin primar și Primarul Municipiului Suceava.

Având în vedere faptul că în cadrul dosarului de față se contestă inclusiv Dispoziția nr. 2272 din 26 septembrie 2016, care face și obiect al plângerii contravenționale, precum și strânsa legătură între obiectele acestor cauze, Înalta Curte apreciază că măsura suspendării prezentei cauze a fost în mod judicios dispusă de către Curtea de Apel, pentru a preîntâmpina pronunțarea unor hotărâri contradictorii, în sensul în care, indirect, instanța de judecată, prin analizarea prezentei contestații, s-ar pronunța asupra legalității actului administrativ anterior menționat, asupra căruia urmează să se pronunțe la un moment viitor și Tribunalul Suceava.

În acest context, în mod corect a apreciat Curtea de Apel că există o strânsă legătură între acel dosar și prezenta cerere de chemare în judecată, sub aspectul executării hotărârii, fiind astfel îndeplinită condiția cerută de art. 413 alin. (1) din C. proc. civ. în vigoare.

Din analiza comparativă a pretențiilor deduse judecății prin cele două cereri de chemare în judecată rezultă cu evidență că soluția ce urmează a se pronunța asupra prezentei cauze depinde de dezlegarea dată pricinii ce formează obiectul dosarului nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Suceava.

Mai mult, așa cum rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză, părțile, în mod constant, pe parcursul judecării celor două cauze, au susținut și invocat o strânsă legătură între prezentul dosar și dosarul nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Suceava.

Înalta Curte constată, în raport de cele mai sus menționate, că ambele cerințe impuse de dispozițiile art. 413 alin. (1) C. proc. civ., respectiv ca dezlegarea procesului să depindă, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept, iar acel drept să formeze "obiect al unei alte judecăți", respectiv să fie cercetat de o altă instanță, sunt îndeplinite în speță, instanța de fond în mod corect reținând că între prezenta cauză și dosarul nr. x/2016 există o strânsă legătură, soluția din prezenta cauză depinzând de cea care urmează a fi pronunțată în acel dosar.

Înalta Curte constată, de asemenea, că sunt neîntemeiate și criticile formulate de recurentă cu privire la greșita aplicare și interpretare de către Curtea de Apel a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora instanța de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu actul administrativ atacat, dacă reclamantul - persoană vătămată - stăruie în continuarea judecării pricinii.

Astfel, în opinia recurentei, dacă o judecată civilă nu poate fi suspendată până la soluționarea unui dosar penal care are legătură cu cel civil dacă reclamantul se opune, cu atât mai mult o judecată civilă nu poate fi suspendată până la judecarea altei cauze civile dacă reclamantul stăruie în judecată.

Este adevărat că art. 28 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 conține o normă de procedură care se aplică în materia contenciosului administrativ, menită să circumstanțieze aplicarea prevederilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ., dar textul este de strictă interpretare și face referire expres la situația suspendării judecării pricinii în cazul în care s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu actul administrativ atacat, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea instanței de fond este legală, fiind motivată și dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din Noul C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar și susținerile părților, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantă împotriva încheierii din data de 28 martie 2018 ca nefondat, decizia urmând a fi comunicată părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC "A." SRL împotriva Încheierii din 28 martie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL