Decizia nr. 688/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 22 februarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta S.C. A. S.R.L. Oradea a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, București, solicitând instanței să dispună suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Ordinul nr. 3236/2018, pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice-benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, emis de președintele A.N.A.F.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 96/CA/2019 - P.I. din 16 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Oradea, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, București; fără cheltuieli de judecată.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, reclamanta S.C. A. S.R.L. Oradea, întemeiat în drept pe prevederile pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii formulate.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes, față de împrejurarea că Ordinul a cărui suspendare s-a solicitat a fost abrogat, solicitând, în principal, respingerea recursului, ca lipsit de interes, iar, în subsidiar, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția din 08 august 2019, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata pe fond a recursului, în data de 7.02.2020, cu citarea părților, în condițiile art. 494 - 495 C. proc. civ., în ședință publică. II. Soluția instanței de recurs Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, cât și în considerarea evenimentului legislativ reprezentat de abrogarea Ordinului nr. 3236/27.12.2018, Înalta Curte reține următoarele: În data de 28.12.2018 a fost publicat în M. Of. nr. 1115/28.12.2018, Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 3.236 din 27 decembrie 2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare. Modificarea operată prin Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 3236/2018 și care a determinat prezentul demers al recurentei-reclamante, persoană juridică autorizată să comercializeze angro, în calitate de intermediar (distribuitor și vânzător), produse energetice fără depozitare, impunea operatorilor economici care comercializează angro sau en detail produse energetice - o nouă procedură, inclusiv, în ce privește stabilirea termenelor pentru depunerea cererilor de înregistrare și documentele aferente. Astfel, potrivit art. 10 alin. (1) din Ordinul nr. 3236/2018, operatorii economici care dețin atestate de comercializare, emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, cu modificările și completările ulterioare, pot să depună, până la 31 ianuarie 2019 inclusiv, o nouă cerere de înregistrare și documentele aferente, potrivit prezentului ordin, iar la expirarea acestui termen atestatele de comercializare emise în baza Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 își pierd valabilitatea. La data de 4 martie 2019, a fost publicat în M. Of. nr. 171/04.03.2019, Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 508 din 28 februarie 2019, prin care a fost modificată Anexa 1 la Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 3236/2018, în sensul că au fost abrogate dispozițiile care impuneau deținerea de spații de depozitare de către operatorii economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice, dispoziție criticată de reclamantă în prezenta cauză. Așadar, începând cu data de 4 martie 2019, termenele și procedura prevăzute de Ordinul nr. 3236/2018 nu mai sunt aplicabile, cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. Oradea rămânând fără obiect. Faptul că cererea de chemare în judecată a fost introdusă în perioada în care erau aplicabile dispozițiile Ordinului nr. 3236/2018 nu justifică analizarea condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în vederea suspendării efectelor acestui ordin, întrucât, la data soluționării cererii aceste efecte nu se mai produc. Prin urmare, instanța de control judiciar apreciază că încetarea, prin abrogare, a efectelor O.P.A.NA.F. nr. 3236/2018, a cărui suspendare a executării s-a solicitat, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cerere respinsă prin sentința pronunțată de Curtea de Apel Oradea ce formează obiectul prezentului recurs, pune problema subzistenței interesului în promovarea recursului exercitat în cauză. Conform dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat, una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de a promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac. Așadar, prin interes se înțelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat calea de atac, fiind necesar ca acesta să fie născut și actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât și pe parcursul soluționării acesteia. În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes în soluționarea recursului de față, atât timp cât, anterior exercitării căii de atac, a fost emis un alt ordin, care a abrogat dispozițiile din OPANAF nr. 3236/2018, criticate de reclamantă în prezenta cauză și a cărui suspendare a executării a fost analizată prin sentința recurată, un astfel de interes subzistând numai în cazul în care aceste dispoziții mai erau în vigoare. Soluția instanței de control judiciar se impune și în contextul în care instanța de contencios administrativ poate, în principiu, să analizeze pe fond legalitatea unui act administrativ și după ieșirea din vigoare a acestuia, dar cu condiția să fi produs efectele vătămătoare prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004. Or, în cauza de față pretenția dedusă judecății nu este aceea de anulare a actului administrativ, ci solicitarea acordării măsurii de protecție provizorie împotriva efectelor actului administrativ, presupunând, așadar, executorialitatea actului, ceea ce nu mai este cazul în speță. Așa fiind, reținând că activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condițiile legale, astfel cum au fost analizate anterior, Înalta Curte urmează să respingă, ca fiind lipsită de interes prezenta cale de atac exercitată de recurenta-reclamantă. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca fiind lipsit de interes.