ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 8/2016

ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 8/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 399 din 26/05/2016

Iulia Cristina Tarcea - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Lavinia Curelea - președintele Secției I civile

Roxana Popa - președintele delegat al Secției a II-a civile

Ionel Barbă - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Simona Lala Cristescu - judecător la Secția I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secția I civilă

Romanița Ecaterina Vrînceanu - judecător la Secția I civilă

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secția I civilă

Aurelia Rusu - judecător la Secția I civilă

Mărioara Isailă    - judecător la Secția a II-a civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secția a II-a civilă

Lucia Paulina Brehar - judecător la Secția a II-a civilă

Eugenia Voicheci - judecător la Secția a II-a civilă

Mirela Polițeanu - judecător la Secția a II-a civilă

Rodica Florica Voicu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Angelica Denisa Stănișor - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 582/1/2016 a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27

5

alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27

6

din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, și art. 19

1

din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale, referitor la baza de calcul al indemnizației de șomaj, respectiv dacă aceasta include și ajutorul acordat cu ocazia pensionării, și compensația pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse hotărâri judecătorești în materia ce face obiectul sesizării, relevând o practică neunitară, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori. Se mai referă asupra faptului că raportul a fost comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, și că reclamanta G.V., în termen legal, a depus un punct de vedere prin care a reiterat argumentele expuse în fața instanței de trimitere.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

1

din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale, referitor la baza de calcul al indemnizației de șomaj, respectiv dacă aceasta include și ajutorul acordat cu ocazia pensionării, și compensația pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă.

II. Expunerea succintă a procesului

Prin Cererea înregistrată la Tribunalul Constanța - Secția I civilă la data de 26 august 2014 cu nr. 6.254/118/2014, reclamanta G.V. a formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 1.910/11.07.2014 privind stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj, emisă de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța, solicitând anularea acestei dispoziții și emiterea uneia noi, care să prevadă un cuantum corect al indemnizației, în sensul de a ține seama de toate veniturile obținute de reclamantă și pentru care angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale, iar - în subsidiar -, în cazul respingerii acțiunii principale, restituirea sumelor reținute ca urmare a plății de către angajator a contribuției la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Prin Sentința civilă nr. 3.092 din 4 decembrie 2014, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a admis acțiunea introductivă și a dispus obligarea pârâtei să emită o nouă dispoziție privind stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj, al cărei cuantum să aibă în vedere toate veniturile obținute de reclamantă în ultimele 12 luni anterioare concedierii, venituri asupra cărora angajatorul a reținut și virat contribuții de asigurări pentru șomaj, conform adeverinței eliberate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, susținând că a calculat în mod corect cuantumul indemnizației de șomaj, că suma veniturilor reclamantei din luna mai 2014 (momentul încetării raporturilor de muncă) este disproporționat de mare față de lunile anterioare, cuprinzând, pe lângă salariu, o sumă primită în compensarea concediului de odihnă neefectuat, precum și un ajutor de pensionare.

III. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării

- obiectul sesizării privește norme juridice de care depinde soluționarea cauzei;

- problema de drept este nouă, vizând o situație legislativă rezultată din modificarea actelor normative evocate prin acte normative relativ noi;

- problema de drept este una dificilă, întrucât ea aduce în discuție principiul contributivității raportat la un cadru legislativ neclar, rezultat din modificări succesive și necorelări, precum și din inexistența unei enumerări exhaustive a sumelor sau avantajelor de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii în norma de trimitere din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Codul fiscal), și a unui criteriu de determinare puțin restrictiv ca acestea să aibă legătură cu activitatea desfășurată în baza unui contract individual de muncă [art. 55 și art. 296

4

alin. (1) din Codul fiscal].

4

alin. (1) din Codul fiscal, în sensul de a se stabili dacă ajutorul acordat cu ocazia pensionării, potrivit prevederilor din contractul colectiv de muncă, și compensația pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă intră în noțiunea de sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor.

IV. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 6.254/118/2014 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă a reținut următoarele:

4

alin. (1) din Codul fiscal, baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale individuale obligatorii în cazul persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfășurarea unor activități în baza unui contract individual de muncă [prevăzute la art. 296

3

lit. a) din Codul fiscal] reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, care include: "a) veniturile din salarii, astfel cum sunt definite la art. 55 alin. (1) (...); (...) o) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii."

1

din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale (denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 113/2011), prin salariu de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se înțelege baza lunară de calcul al contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj prevăzută la titlul IX

2

"Contribuții sociale obligatorii" din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, pe ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiul de cotizare.

V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

16

din Codul fiscal, referitoare la veniturile exceptate de la plata contribuțiilor sociale și a atașat și Nota internă nr. 2.781/11.04.2015.

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

La nivelul Secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel București, practica judiciară este în sensul că baza de calcul al indemnizației de șomaj nu include și ajutorul acordat cu ocazia pensionării, și compensația pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. Astfel, din Decizia nr. 5.779 din 15 decembrie 2014 și Decizia nr. 2.129 din 16 decembrie 2014, care au fost comunicate, rezultă că bonusul încasat la încetarea raporturilor de muncă nu intră în componența salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare și că modalitatea de calcul al cuantumului indemnizației de șomaj nu are legătură directă cu contribuția efectivă la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Curtea de Apel Cluj a comunicat o singură decizie, cu mențiunea că aceasta ilustrează opinia judecătorilor specializați în soluționarea litigiilor de muncă, în sensul că, la încetarea raporturilor de muncă, baza de calcul al indemnizației de șomaj nu include și ajutorul acordat cu ocazia pensionării, și indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a arătat că nu a identificat jurisprudență cu privire la această chestiune, dar a comunicat deciziile nr. 1.708 din 23 aprilie 2012 și nr. 2.978 din 3 septembrie 2012, prin care s-a reținut că indemnizația de șomaj are drept criteriu de determinare a cuantumului său stagiul de cotizare, iar nu cuantumul contribuției la bugetul de asigurări pentru șomaj, prin urmare aspectul contributivității invocat de recurent nu este relevant, iar plățile compensatorii nu intră în baza de calcul.

Curtea de Apel Brașov a transmis Decizia nr. 745/AP din 8 iunie 2015 a Secției civile, în sensul excluderii din baza de calcul al indemnizației de șomaj a sumelor reprezentând plăți compensatorii.

Celelalte curți de apel au comunicat că nu au identificat dosare în care să fie ridicată problema de drept în discuție.

Litigiile privind asigurările sociale nu intră în competența materială a instanței supreme.

În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat până în prezent asupra constituționalității dispozițiilor legale supuse dezlegării prin hotărâre prealabilă.

VII. Raportul asupra chestiunii de drept

Pe fond s-a concluzionat că, în principiu, în baza de calcul al indemnizației pentru șomaj se includ veniturile care se încadrează în categoriile prevăzute de art. 296

4

din Codul fiscal, cu corecțiile reglementate de art. 296

18

alin. (5) din același act normativ, și anume: cu excepțiile generale prevăzute la art. 296

15

și cu excepțiile specifice stipulate în art. 296

16

alin. (4).

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție

Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Asupra admisibilității sesizării

a) existența unei cauze în curs de judecată;

b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să o soluționeze în ultimă instanță;

c) o chestiune de drept cu caracter de noutate, asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare;

d) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată.

a) cu privire la prima cerință se constată din actele dosarului că, în prezent, cauza se află în curs de judecată în faza procesuală a apelului, nefiind pronunțată până la acest moment o hotărâre definitivă;

b) acțiunea introductivă este un litigiu privind asigurările sociale, care se află în competența de primă instanță a secției corespunzătoare a tribunalului și se soluționează prin hotărâre supusă numai apelului, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 și ale art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă; prin urmare, Curtea de Apel Constanța judecă pricina în ultimă instanță, astfel că se constată îndeplinită și cea de-a doua cerință de admisibilitate;

c) referitor la noutatea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, din verificarea evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție se constată că aceasta nu a statuat anterior asupra prezentei chestiuni de drept, nefiind pronunțată o decizie în recurs în interesul legii sau o altă hotărâre prealabilă având acest obiect.

Este de reținut, în acest context, faptul că - deși Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, nu este un act normativ recent intrat în vigoare, iar unele dintre instanțe, fie nu au fost chemate să se pronunțe în aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (2) din această lege și ale art. 19

1

din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, cu modificările și completările ulterioare, fie nu s-au pronunțat decât sporadic în legătură cu aceste norme - se impune concluzia că nu se pot constata existența și dezvoltarea unei jurisprudențe continue și constante în această materie, astfel că este îndeplinită și condiția privind caracterul de noutate al chestiunii de drept deduse judecății;

d) cât privește cerința referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei se constată că, în acțiunea introductivă, reclamanta a invocat, în principal, faptul că indemnizația sa de șomaj ar fi trebuit calculată în raport cu toate sumele încasate de la angajator și pentru care s-a plătit contribuția de asigurări pentru șomaj, deci ținând seama inclusiv de suma reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat și de ajutorul acordat pentru pensionare, potrivit contractului colectiv de muncă, la încetarea raportului de muncă, aspect care, în contextul acțiunii în anulare promovate, se constituie într-un motiv de nelegalitate referitor la decizia contestată, fiind așadar o apărare de fond esențială.

Această apărare a reclamantei a fost considerată fondată de către prima instanță, iar dezlegarea din cuprinsul sentinței a fost criticată prin motivele de apel cu a căror analiză este învestită, în ultimă instanță, Curtea de Apel Constanța.

Prin urmare, de lămurirea chestiunii de drept referitoare la interpretarea art. 39 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 19

1

din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 (astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011), raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, sub aspectul bazei de calcul al indemnizației de șomaj, depinde soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată.

Asupra fondului sesizării

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 27: "(1) Angajatorii au obligația de a calcula și de a reține lunar, precum și de a vira potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, a cărei cotă prevăzută de lege se aplică asupra bazei de calcul al contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj, stabilită potrivit legii, în situația persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute la art. 19. (...)";

Art. 39: "(...)

(2) Cuantumul indemnizației de șomaj prevăzute la alin. (1) este o sumă acordată lunar și în mod diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, după cum urmează:

(...)

b) suma prevăzută la lit. a) la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare; (...)".

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, cu modificările și completările ulterioare (începând cu cele aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale):

Art. 19

1

: "(1) Prin salariu de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se înțelege baza lunară de calcul al contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj prevăzută la titlul IX

2

«Contribuții sociale obligatorii» din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, pe ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiul de cotizare. (...)"

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în forma ulterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale:

Art. 296

3

: "Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:

a) persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfășurarea unor activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege, atât pe perioada în care desfășoară activitate, cât și pe perioada în care beneficiază de concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și cele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 55 alin. (2);(...)";

Art. 296

4

: "(1) Baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale individuale obligatorii, în cazul persoanelor prevăzute la art. 296

3

lit. a) și b), reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, care include:

a) veniturile din salarii, astfel cum sunt definite la art. 55 alin. (1). În situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază corespunzătoare funcțiilor în care persoanele respective sunt încadrate în țară, la care se adaugă, după caz, sporurile și adaosurile care se acordă potrivit legii;

(...)

o) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii.(...)";

Art. 296

18

: "(...)

(5) Calculul contribuțiilor sociale individuale se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra bazei lunare de calcul prevăzute la art. 296

4

, corectată cu veniturile specifice fiecărei contribuții în parte, cu excepțiile prevăzute la art. 296

15

și, după caz, la art. 296

16

.(...)";

Art. 296

15

. - Excepții generale:

"- Nu se cuprind în baza lunară a contribuțiilor sociale obligatorii, prevăzută la art. 296

4

, următoarele: (...)";

Art. 296

16

. - Excepții specifice:

"(...)

(4) Contribuțiile de asigurări pentru șomaj prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. d) nu se datorează pe perioada în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă, în care plata indemnizației se suportă de unitate, conform legii, precum și asupra:

a) veniturilor în bani și/sau în natură, prevăzute la art. 296

4

, acordate persoanelor prevăzute la art. 296

3

lit. a) și b), care au calitatea de pensionari;

b) veniturilor în bani prevăzute la art. 296

4

alin. (1) lit. d), e), i), j), l) și n), precum și lit. g), cu excepția remunerațiilor primite de membrii directoratului;

c) compensațiilor acordate, în condițiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor concediate pentru motive care nu țin de persoana lor sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere;

d) veniturilor realizate de persoanele prevăzute la art. 296

3

lit. a) și b), care nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu persoanele prevăzute la art. 296

3

lit. e) și g), dar încasează venituri ca urmare a faptului că au avut încheiate raporturi juridice și respectivele venituri se acordă, potrivit legii, ulterior încetării raporturilor juridice, cu excepția sumelor reprezentând salarii, diferențe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferențe de venituri asimilate salariilor, asupra cărora există obligația plății contribuției de asigurare pentru șomaj stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, precum și actualizarea acestora cu indicele de inflație;

e) prestațiilor suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, Fondul național unic pentru asigurări de sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă și boli profesionale;

f) veniturilor acordate conform prevederilor legale sub formă de participare a salariaților la profit;

g) sumelor primite de reprezentanții în cadrul consiliilor de administrație, consiliilor consultative și comisiilor constituite conform legii;

h) indemnizațiilor de ședință pentru consilierii locali și județeni; (...)".

Art. 55: "(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.

(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:

(...)

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii. (...)".

4

alin. (1) din Codul fiscal, în conformitate cu care baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale individuale obligatorii, în cazul persoanelor fizice rezidente care realizează venituri din desfășurarea unor activități în baza unui contract individual de muncă, reprezintă "câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate", care include: "a) veniturile din salarii, astfel cum sunt definite la art. 55 alin. (1). (...); o) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii."

1

din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, în forma anterioară modificării aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale) definea noțiunea de salariu de bază lunar brut, prevăzută la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, ca fiind baza lunară de calcul prevăzută la art. 14 din aceste norme, respectiv: "salariul de bază lunar brut, conform contractului individual de muncă, corespunzător funcției îndeplinite, la care se adaugă, după caz, indemnizația de conducere, salariul de merit și alte drepturi salariale care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază".

1

alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011, dobândind următorul cuprins: "Prin salariu de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se înțelege baza lunară de calcul al contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj prevăzută la titlul IX

2

«Contribuții sociale obligatorii» din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, pe ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiul de cotizare".

18

alin. (5), prin trimitere la art. 296

4

(care se referă expres la veniturile incluse în baza de calcul al contribuțiilor sociale individuale), precum și la art. 296

15

și 296

16

(care prevăd categoriile de venituri excluse din baza de calcul).

4

din Codul fiscal, cu modificările și completările aduse începând cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu corecțiile reglementate de art. 296

18

alin. (5) din același act normativ, respectiv cu excepțiile generale prevăzute la art. 296

15

și cu excepțiile specifice stipulate în art. 296

16

lit. c) pct. c5.

1

din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale, raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că în baza de calcul al indemnizației de șomaj se includ veniturile care se încadrează în categoriile prevăzute de art. 296

4

din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu corecțiile reglementate de art. 296

18

alin. (5) din același act normativ, adică veniturile pentru care se datora, potrivit legii, și a fost virată contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

În numele legii

D E C I D E:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă în Dosarul nr. 6.254/118/2014 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea art. 39 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 19

1

din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale, raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, în baza de calcul al indemnizației de șomaj se includ veniturile care se încadrează în categoriile prevăzute de art. 296

4

din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu corecțiile reglementate de art. 296

18

alin. (5) din același act normativ, și anume veniturile pentru care se datora, potrivit legii, și a fost virată contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 aprilie 2016.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu