ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1388/2016

Decizia nr. 1388/2016 Asupra cauzei de față, reține următoarele: Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud sub nr. x/112/2014, reclamantul A. Bistrița în calitate de administrator al dreptului de proprietate publică aparținând Statului Român prin Ministerul Tineretului și Sportului, a chemat în judecată pe pârâții Asociația B., în reorganizare judiciară, reprezentată prin administrator judiciar C., D., E., F., SC G. SRL, SC H. SA și A.F.P.

Bistrița, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții, să îi recunoască dreptul de proprietate asupra imobilului Stadionul Municipal din Bistrița, constând în teren fotbal competiții, teren fotbal antrenament, teren fotbal zgură, tribune spectatori, 5 vestiare cu bazin, sauna, stație amplificare, microhote și sala de atletism, 2 săli haltere, sala box, sala lupte, sala box cu vestiare și dușuri, sauna, pistă atletism, 4 terenuri handbal pe bitum, 4 terenuri tenis de câmp, alte accese, să îi predea în posesie imobilul și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare a posesiei. Prin încheierea din 23 iulie 2014 instanța a procedat la disjungerea cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtele persoane juridice, formându-se Dosarul nr. x/112/2014.

Soluția primei instanțe. Tribunalul Bistrița-Năsăud prin Sentința civilă nr. 2017/F din 02 decembrie 2014, a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâți și a respins, ca neîntemeiată, acțiunea precizată și extinsă formulată de reclamantul Ministerul Tineretului și Sportului, și prin A. Bistrița, în contradictoriu cu pârâții D., E. și F., având ca obiect revendicare. Reclamantul a fost obligat să le plătească pârâților, în solidar, suma de 9.427 lei cheltuieli de judecată. Soluția instanței de apel.

Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin Decizia civilă nr. 2448 din 11 noiembrie 2015, a respins ca inadmisibil apelul declarat de apelantul Ministerul Tineretului și Sportului, împotriva Sentinței civile nr. 2017/F din 02 decembrie 2014 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, a admis apelul incident formulat de intimații D., E. și F., împotriva Sentinței civile nr. 2017/F din 02 decembrie 2014 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în Dosar civil nr. x/112/2014, pe care a schimbat-o în parte, în sensul în care a admis excepțiile: lipsei calității procesuale active a reclamantului A. Bistrița în promovarea acțiunii în revendicare, atât în nume propriu, cât și în numele Ministerului Tineretului și Sportului, respectiv, în numele Statului Român prin Ministerul Tineretului și Sportului; lipsei calității procesuale active a Ministerului Tineretului și Sportului; lipsei calității procesuale active a Statului Român; lipsei calității de reprezentant al Clubului Sportiv Municipal Bistrița, pentru Ministerul Tineretului și Sportului, respectiv, pentru Statul Român prin Ministerul Tineretului și Sportului.

A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. Bistrița, în contradictoriu cu pârâții D., E. și F., având ca obiect revendicare, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. A respins extinderea și precizarea cererii de chemare în judecată formulată de Ministerul Tineretului și Sportului, atât în nume propriu, cât și prin A. Bistrița, ca fiind promovată de o persoană care nu are calitatea de reclamant în cauză. A dispus obligarea Ministerului Tineretului și Sportului și A. Bistrița la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată în apel, astfel: 4.430 lei pentru D., E. și suma de 4.441 lei pentru F. Recursul. Împotriva deciziei curții de apel a formulat recurs pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului.

Completul de filtru. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 15 ianuarie 2016 și repartizat Completului filtru nr. 10 (CF 10). Urmare a rezoluției completului de filtru din 19 ianuarie 2016, cererea de recurs a fost comunicată intimaților la data de 25 ianuarie 2016, conform dovezilor, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 zile de la comunicare. La data de 25 februarie 2016, cu respectarea termenului legal de 30 de zile, intimații D., E. și F. au formulat întâmpinare, din care lipsea o filă, prin care s-au invocat următoarele: recurentul datorează taxă judiciară de timbru aferentă valorii obiectului dedus judecății, conform dispozițiilor art. 3 din O.U.G.

nr. 80/2013. De asemenea, a invocat excepția nulității recursului și excepția inadmisibilității recursului în temeiul dispozițiilor art. 458 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Ministerul Tineretului și Sportului neavând calitatea de parte în prezenta cauză. În legătură cu soluția curții de apel de admitere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului a arătat următoarele: În situația în care s-ar admite că acțiunea ar fi formulată de A. Bistrița, în nume propriu, dreptul de administrare nu conferă titularului acestuia calitate procesuală activă în acțiunea în revendicare. De asemenea, dacă se admite teza potrivit căreia acțiunea în revendicare ar fi formulată de A. Bistrița în numele Ministerului Tineretului și Sportului, dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu aparține Statului Român, care nu are calitatea de parte.

Ministerul Tineretului și Sportului nu are calitate procesuală activă în baza Legii nr. 69/2000, devreme ce acțiunea în revendicare nu a fost întemeiată pe dispozițiile acestui act normativ. În continuare s-a învederat că în mod corect Curtea de Apel Cluj a admis excepția lipsei calității de reprezentant, având în vedere că în speță nu există un mandat de reprezentare pe care pretinsul titular al dreptului de proprietate publică să îl fi acordat A. Bistrița pentru promovarea acțiunii, așa cum corect a reținut și curtea de apel raportat la dispozițiile H.G. nr. 11/2013. În prezent, dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu aparține intimaților D., E. și F., conform mențiunilor din cartea funciară, iar nu Statului român, prin urmare nu sunt incidente dispozițiile art. 2 lit. c) din H.G.

11/2013. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului, apreciind că instanța de apel în mod corect a statuat faptul că Ministerul Tineretului și Sportului nu are calitatea, de reclamant în prezenta cauză. A susținut că demersul reclamantei încalcă dispozițiile art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, aspect reținut în numeroase cauze precum Balașa Contra României, Drăculeț contra României, Silviu Marin contra României, Bughelea contra României, Androne contra României. Întâmpinarea formulată de intimați a fost comunicată la data de 03 martie 2016. La data de 14 martie 2016, recurentul Ministerul Tineretului și Sportului a depus răspuns la întâmpinare.

La data de 14 martie 2016, constatând finalizată procedura de comunicare, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. XV coroborate cu dispozițiile art. XVII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013, magistratul asistent raportor a trecut la întocmirea raportului asupra admisibilității, în principiu, a recursului, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

După analiza în complet de filtru, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 06 aprilie 2016, conform dovezilor aflate la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar la data de 19 aprilie 2016, cu respectarea termenului legal prevăzut de dispozițiile art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, intimații D., E. și F. au depus punct de vedere la raport prin care au învederat că taxa de timbru datorată în recurs trebuie raportată la valoarea obiectului dedus judecății. Prin rezoluția completului de filtru din 17 mai 2016, a fost acordat termen la data de 15 iunie 2016, în vederea analizei admisibilității, în principiu a recursului.

La termenul stabilit la data de 15 iunie 2016, în condițiile art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, Înalta Curte a invocat excepția netimbrării recursului, și văzând dispozițiile art. 248 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, potrivit cărora "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei" reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții, prioritar excepțiilor inadmisibilității și nulității recursului invocate prin întâmpinarea formulată de intimații C., D. și F. Conform dispozițiilor art. 148 alin. (6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.

În cazul în care cererea principală este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 197 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Obligația de a aduce la cunoștința părții cuantumul exact al taxei de timbru datorate revine instanței sesizate, întrucât, conform art. 157 alin. (1) lit. h) C. proc. civ., citația va cuprinde, printre altele, indicarea, dacă este cazul, a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar datorate de cel citat. De asemenea, art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru precizează că "determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată". Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute expres de lege, conform art. 33 alin. (1) din O.U.G.

nr. 80/2013. În situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) din C. proc. civ., că are obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanța de judecată și de a transmite acesteia dovada achitării taxei judiciare de timbru. Dacă s-a invocat și admis excepția de netimbrare, cererea introductivă de instanță va fi anulată, conform art. 197 din Legea nr. 134/210 privind Codul de procedură civilă. Prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, legiuitorul a instituit procedura de filtrare a recursurilor, echivalentul procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată, cu scopul impunerii părților unor exigențe în declararea recursurilor, exigențe care privesc printre altele, cerințe privind legala timbrare.

În cauza de față, prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului întocmit în cauză și comunicat recurentului Ministerul Tineretului și Sportului la data de 06 aprilie 2016, conform dovezii, s-a apreciat că acesta datorează taxă de timbru judiciar în cuantum de 100 de lei, o taxă fixă, în raport de dispozițiile art. 24 alin. (2) teza a 2-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, raportat la soluția pronunțată de instanța de apel prin care nu a fost tranșat dreptul dedus judecății, iar nu o taxă judiciară de timbru stabilită în funcție de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, așa cum au susținut intimații D., E. și F. prin punctul de vedere depus.

Cu toate că această obligație i-a fost adusă la cunoștință recurentului prin comunicarea raportului, Înalta Curte constată că acesta nu a înțeles să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei. Analizând cauza și din perspectiva dreptului la un proces echitabil, astfel cum este reglementat și garantat de dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, se constată că cererea de recurs a fost formulată de o persoană specializată în domeniul juridic, respectiv consilier juridic I., așa cum reiese din chiar conținutul acesteia. Prin urmare, reiese că în această fază procesuală, recurentul a beneficiat de asistență juridică de specialitate, o necunoaștere a dispozițiilor procedurale neputând fi invocată în acest context, legea acordând consilierilor juridici prezumția de specialiști ai dreptului.

Și din perspectiva dreptului la apărare, reglementat de același art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fără a tranșa, în absența dezbaterilor contradictorii, se constată că raportul asupra admisibilității în principiu a recursului prin care a fost constatat că recursul nu este legal timbrat, a fost comunicat recurentei la adresa indicată chiar de către aceasta în cuprinsul cererii de recurs aflată la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ocazie cu care i s-a pus în vedere că are posibilitatea formulării unui punct de vedere la raport. Recurentul nu a depus punct de vedere la raport.

Învestită cu constatarea unei încălcări a dreptului la un proces echitabil, în contextul anulării unei cereri de chemare în judecată, în procedura de regularizare reglementată de dispozițiile art. 200 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la instanță nu este unul absolut, acesta putând fi supus limitărilor legale, cu condiția ca dreptul să nu fie afectat în substanța sa. O limitare a dreptului de acces la instanță nu se conciliază cu art. 6 din Convenție decât dacă urmărește un scop legitim și există un raport de rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Astfel, prin decizia din 15 aprilie 2014, în cauza Lefter împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a prevederilor art. 6 din Convenție.

S-a reținut că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, reglementată de art. 200 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, nu se substituie unei cercetări judiciare și nu anticipează faza de admitere a probelor, însă este vorba de o etapă obligatorie, care urmărește a impune reclamanților o anumită disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii, prin urmare o astfel de procedură este prevăzută de lege și urmărește buna administrare a justiției. Curtea a apreciat că anularea cererii reclamantei nu a constituit o ingerință disproporționată în dreptul său de acces la instanță (art. 6 din Convenție), reținând că reclamanta a fost informată de instanță asupra omisiunii sale și de sancțiunea susceptibilă a-i fi aplicată.

Deși în speța redată se face vorbire despre anularea unei cereri de chemare în judecată în faza de regularizare reglementată de dispozițiile art. 200 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat aceasta poate fi apreciată ca reprezentând poziția, de principiu, a instanței de contencios european cu privire la soluțiile de anulare a cererilor pentru neîndeplinirea condițiilor de formă, cum este și cazul în speță, în procedura de filtrare a recursurilor, atunci când limitările impuse îndeplinesc condițiile enunțate și standardele Curții în această materie. Având în vedere că excepția netimbrării reprezintă un fine de neprimire a cererii de recurs, prioritară analizei oricăror altor excepții, Înalta Curte nu poate trece la analiza pe fond a cererii.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului împotriva Deciziei civile nr. 2448 din 11 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului împotriva Deciziei civile nr. 2448 din 11 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă. Hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și se va comunica părților, conform prevederilor art. 427 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2016. Procesat de GGC - CT