ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 983/2020

Ședința publică din data de 10 iunie 2020

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă la 22 septembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj a solicitat obligarea pârâtelor A. S.R.L., Ocolul Silvic Parângul Mic și Obștea de Moșneni a Satelor Arșeni si Grui la plata în solidar a sumei totale de 555.699,92 RON, reprezentând contravaloare masă lemnoasă marcată, autorizată, tăiată și însușită fără drept din proprietatea statului din UP I Mușetești U.A. 118.

Prin sentința nr. 32/2018 din 14 martie 2018, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, a respins cererea formulată de reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâții A. S.R.L., Ocolul Silvic Parângul Mic și Obștea de Moșneni a Satelor Arșeni si Grui, și a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 RON pentru pârâta Obștea de Moșneni a Satelor Arșeni si Grui și în cuantum de 1.500 RON pentru pârâtele A. S.R.L. și Ocolul Silvic Parângul Mic.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj.

Prin decizia nr. 988/2018 din 2 octombrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis apelul, a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta Obștea de Moșneni a Satelor Arșeni si Grui, solicitând admiterea acestuia și modificarea deciziei atacate.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Recurenta-pârâtă prezintă un istoric al cauzei, arătând care a fost soluția instanței de fond și care au fost motivele pentru care instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile art. 1357 C. civ., respectiv care au fost susținerile intimatei-reclamante și cele ale recurentei-pârâte, fiecare dintre acestea invocând un drept de proprietate asupra suprafeței de teren forestier în litigiu. Se face trimitere la înscrisurile depuse de părți în probațiunea susținerilor lor (e.g. sentința nr. 1629 din 22 noiembrie 2010, procesul-verbal de executare a acestei sentințe, protocolul din 30 iunie 2008, procesul-verbal de punere în posesie nr. x din 8 mai 2006). În continuare, recurenta reia cele susținute în fața instanței de apel, atât de aceasta, cât și de intimata-reclamantă, și rezumă situația de fapt, cu trimitere la înscrisurile depuse în dosar.

Se mai susține că decizia instanței de apel a fost dată cu greșita aplicare a legii, în cauză fiind vorba de o dublă validare a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren în litigiu deoarece consiliul județean a emis două hotărâri, iar instanța a anulat prima hotărâre a consiliului județean și procesul-verbal de punere în posesie subsecvent, reținând în mod greșit că astfel terenurile au reintrat în proprietatea statului. În opinia recurentei-pârâte, RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj are numai dreptul de a deține aceste terenuri și obligația de a le pune la dispoziția comisiei locale și nu are calitatea de proprietar deoarece terenul a fost trecut în domeniul privat al statului, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.

În drept, nu a fost indicat vreunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile netimbrării și nulității recursului.

Pe baza cererii de recurs și a întâmpinării depuse, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat, prin care s-a reținut că recursul este nul.

Prin încheierea din 6 noiembrie 2019, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Intimata-reclamantă a depus punct de vedere la raport prin care a solicitat anularea sau respingerea recursului ca nefondat.

Prin încheierea din 4 martie 2020, a fost respinsă excepția netimbrării, a fost admis în principiu recursul declarat de recurenta-pârâtă Obștea de Moșneni a Satelor Arșeni si Grui și s-a fixat termen de judecată la 10 iunie 2020, în vederea discutării excepției nulității recursului.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte, analizând cu prioritate excepția nulității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele:

Motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanța care a pronunțat hotărârea atacată și-a fundamentat soluția pronunțată.

Înalta Curte observă că recurenta-pârâtă nu încadrează criticile formulate în motivele menționate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar în raport de dispozițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică care ar putea fi invocate, din oficiu.

Simpla afirmație a recurentei-pârâte în sensul că "instanța de apel a aplicat greșit legea", fără a indica în mod concret care sunt prevederile legale la care face referire și nici care sunt argumentele prin care se tinde a se demonstra pentru care motive este eronat și nelegal raționamentul instanței de apel, nu este suficientă pentru ca Înalta Curte să analizeze cele susținute în memoriul de recurs din perspectiva unor aspecte de nelegalitate.

Prin cererea formulată, recurenta-pârâtă readuce în discuție situația de fapt, astfel cum rezultă din modul în care a înțeles să structureze această cerere, prezentând pe larg istoricul procesului, cu trimiteri la înscrisurile ce au fost administrate ca probe (e.g. sentința nr. 1629 din 22 noiembrie 2010, procesul-verbal de executare a acestei sentințe, protocolul din 30 iunie 2008, procesul-verbal de punere în posesie nr. x din 8 mai 2006). Aceasta critică soluția instanței de apel pe aspecte de netemeinicie, și nu de nelegalitate, ignorând astfel caracterul de cale extraordinară de atac a recursului, în cadrul căreia nu mai pot fi reapreciate probele și nici nu mai pot fi reanalizate aspecte de fapt.

În consecință, Înalta Curte, văzând dispozițiile art. 489 alin. (2) și ale art. 496 alin. (1) teza a III-a C. proc. civ., va admite excepția invocată și va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă Obștea de Moșneni a Satelor Arșeni si Grui împotriva deciziei nr. 988/2018 din 2 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulități recursului.

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă OBȘTEA DE MOȘNENI A SATELOR ARȘENI ȘI GRUI împotriva deciziei nr. 988/2018 din 2 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 iunie 2020.