Decizia nr. 5159/2018 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș, la data de 1 februarie 2016, sub dosarul nr. x/2016, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. și C. prin reprezentant în România B. S.A., a solicitat instanței: - să se constate că în Contractul de credit de consum nr. x din 04.12.2007 și Actul Adițional la contractul de credit, încheiate între reclamant și pârâtă sunt stipulate clauze abuzive și anume: - clauza prevăzută la art. IV pct. 4.3 din contractul de credit, care dă dreptul pârâtei de a modifica unilateral dobânda, comisioanele și taxele bancare; clauză modificată prin actele adiționale; - să se dispună anularea acestor clauze, și drept consecință să se dispună repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtei la restituirea tuturor sumelor încasate nelegal de la reclamant reprezentând ‘‘comision de acordare" în cuantum de 260 CHF, "comision de administrare", precum și diferența de dobândă, dintre dobânda care trebuia percepută luându-se în calcul formula de calcul: dobânda = marja fixa+Libor, unde marja fixa = Dobânda inițiala contractul de credit (8,5%) - valoare indice Libor de la momentul încheierii contractului de credit, deoarece modalitatea de stabilire a variației dobânzii este lăsată la discreția băncii, nestabilindu-se o marjă fixa; rambursarea acestor sume începând de la data încheierii contractului și până la data declarării scadenței anticipate a creditului; - obligarea pârâtei la plata dobânzii legale asupra fiecărei sume plătite pârâtei cu titlu de comision de acordare, comision de administrare, diferența dintre dobânda inițială și dobânda majorată de la data plății de către reclamant a fiecărei sume de bani în parte și până la data restituirii efective de către pârâta a acestor sume. În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 193/2000, O.U.G. nr. 50/2010, Legea nr. 296/2004. 1.1. La data de 7 martie 2016, reclamantul A. a depus la dosar cerere precizatoare a acțiunii, prin care a solicitat introducerea în cauză a pârâtei C., prin reprezentant B. S.A.. Totodată, având în vedere comunicarea de către pârâtă a Actului Adițional nr. 1 din 19.09.2010 la contractul de credit, s-au precizat petitele cererii de chemare în judecată, astfel: - să se constate că în Contractul de credit de consum nr. x din data de 04.12.2007 și Actul adițional nr. x din data de 19.09.2010 la contractul de credit, act implementat tacit, sunt stipulate clauze abuzive și anume: - clauza prevăzută la art. IV pct. 4.1, din Contractul de credit și art. I 1 Actul adițional nr. x din data de 19.09.2010 la contractul de credit, precum și pct. 4.3 din Anexa nr. II la Actul adițional nr. x din data de 19.09.2010 la contractul de credit, reprezentând comision de acordare credit de 2,5% calculat la valoarea creditului și comision de administrare lunară a creditului de 0,4%, aplicat la valoarea soldului creditului; - clauza prevăzută la art. IV pct. 4.3 din contractul de credit, care dă dreptul pârâtei de a modifica unilateral dobânda, comisioanele și taxele bancare; clauză modificată prin actul adițional la art. 1; și Anexa nr. II, unde dobânda a fost majorata la valoarea de 17%; - să se dispună anularea acestor clauze, și drept consecință să se dispună repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtei la restituirea tuturor sumelor încasate nelegal reprezentând "comision de acordare" în cuantum de 260 CHF, "comision de administrare", precum și diferența de dobândă, în principal: dintre dobânda care trebuia perceputa luându-se în calcul formula de calcul: dobânda = marja fixa+Libor, unde marja fixa = Dobânda inițială contractul de credit (8,5%) - valoare indice Libor de la momentul încheierii contractului de credit, deoarece modalitatea de stabilire a variației dobânzii este lăsată la discreția băncii, nestabilindu-se o marjă fixa; în subsidiar: diferența dintre dobânda prevăzută inițial în contractul de credit și dobânda efectiv percepută de către pârâtă; rambursarea acestor sume începând de la data încheierii contractului și până la data declarării scadentei anticipate a creditului; - obligarea pârâtei la plata dobânzii legale asupra fiecărei sume plătite pârâtei cu titlu de comision de acordare, comision de administrare, diferența dintre dobânda inițială și dobânda majorată de la data plății de către reclamant a fiecărei sume de bani în parte și până la data restituirii efective de către pârâta a acestor sume;

Prin sentința civilă nr. 5771 din 25 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, în dosarul nr. x/2016, s-a admis în parte cererea formulată și precizată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. și C.. S-a constatat caracterul abuziv al clauzelor de la art. 4.1 alin. (2) din contractul de credit de consum nr. x din 4 decembrie 2007, care prevede perceperea unui comision de acordare credit de 2,5% din valoare creditului și comision de administrare lunară a creditului de 0,4% aplicat la valoarea soldului creditului și de la art. 4.3 care dă dreptul pârâtei de a modifica unilateral dobânda, comisioanele și taxele bancare. S-a dispus anularea clauzelor abuzive mai sus menționate și repunerea reclamantului în situația anterioară inserării clauzelor și a fost obligată pârâta B. S.A. să restituie reclamantului: - suma de 260 CHF încasată cu titlu de comision de acordare la care se va aplica dobânda legală începând de la data achitării acesteia de către reclamant și până la data restituirii efective de către pârâta B. S.A.; suma încasată de pârâta B. S.A. cu titlu de comision de administrare începând cu 04.12.2007 și până la 19.09.2010 la care se va aplica dobânda legală de la data achitării fiecărei sume de către reclamant și până la data restituirii efective de către pârâta B. S.A.; sumele reținute cu titlu de dobândă majorată unilateral calculate în baza clauzei abuzive prevăzute la art. 4.3 respectiv sumele ce depășesc dobânda fixă de 8,5% pe an menționată la art. 4.1 alin. (1) din contract, calculate până la data de 19.09.2010, precum și dobânda legală calculată la aceste sume de la achitarea lor și până la data plății efective. Au fost respinse restul pretențiilor reclamantului, ca neîntemeiate. A fost obligată pârâta B. S.A. să plătească reclamantului suma de 2.400 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Tribunalul Specializat Mureș, prin decizia nr. 352/A din 13 iunie 2017, a declinat competența de soluționare a apelurilor declarate de reclamantul A. și de pârâta B. S.A. împotriva sentinței civile nr. 5771 din 25 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, în favoarea Tribunalului Mureș, secția Civilă.

Tribunalul Mureș, secția Civilă, prin decizia civilă nr. 897/2017 din 7 noiembrie 2017, a declinat competența de soluționare a apelurilor declarate de reclamantul A. și de pârâta B. S.A. împotriva sentinței civile nr. 5771 din 25 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, în favoarea Tribunalului Specializat Mureș. Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Mureș și Tribunalul Specializat Mureș și s-a dispus înaintarea dosarului în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 168/CF din 15 decembrie 2017, a stabilit competența de soluționare a apelurilor declarate de reclamantul A. și de pârâta B. S.A. împotriva sentinței civile nr. 5771 din 25 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, în favoarea Tribunalului Specializat Mureș.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalul Specializat Mureș, sub dosarul nr. x/2016.

Tribunalul Specializat Mureș, prin decizia nr. 118/A din 5 martie 2018, a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 5771 din 25 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș. Totodată, s-a dispus schimbarea în parte a hotărârii apelate, în sensul că s-a constatat că este abuzivă și clauza cuprinsă în actul adițional din data de 19.09.2010 la anexa II pct. 4.4 referitoare la comisionul de administrare credit de 0,4% pe lună; s-a dispus restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de administrare credit, în echivalent în RON la data plății, precum și dobânda legală aferentă începând cu data plății și până la data restituirii efective. Au fost menținute în rest dispozițiile hotărârii atacate. Prin aceeași decizie, s-a respins apelul declarat de pârâta B. S.A. împotriva aceleiași sentințe. A fost obligată pârâta B. S.A. la plata către reclamantul A. a sumei de 1.200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel.

Împotriva deciziei nr. 118/A/2018 din 5 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș, secția Litigii cu Profesioniștii a declarat recurs pârâta B. S.A., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin decizia civilă nr. 1667/R din 21 septembrie 2018 pronunțată de D., secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost declinată competența de soluționare a recursului declarat de pârâta B. S.A. împotriva deciziei nr. 118/A/2018 din 5 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș, secția Litigii cu Profesioniștii, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la 29 octombrie 2018.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele: Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv. Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege". Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursului declarat împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel. Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018. Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 118/A/2018 din 5 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș, secția Litigii cu Profesioniștii. Astfel, fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului. Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Specializat Mureș este Curtea de Apel Târgu Mureș rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe. Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului declarat de pârâta B. S.A. împotriva deciziei nr. 118/A/2018 din 5 martie 2018 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș, secția Litigii cu Profesioniștii, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș. PENTRU ACESTE MOTIVE