ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4127/2018

Ședința publică din data de 5 octombrie 2018

Asupra recursului de față;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la data de 19 august 2013 sub nr. x/2013 reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 233.790,81 Euro reprezentând obligații de plată asumate prin contractul de fidejusiune din data de 16 august 2010, precum și a dobânzii legale aferente debitului principal, calculate de la data înregistrării cererii de chemare în judecată și până la momentul achitării efective a debitului restant, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3412 din 3 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2013 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată, a fost admisă cererea de chemare în judecată și a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 233.790,81 Euro (în echivalent RON la data plății) reprezentând obligația de plată asumată prin contractul de fidejusiune din 16 august 2010 și a dobânzii legale de la data introducerii acțiunii până la data plății efective, precum și la plata sumei de 14.700,2 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul-pârât B..

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin decizia nr. 1685 din 26 octombrie 2017, a respins apelul formulat de apelantul-pârât B. împotriva sentinței civile nr. 3412 din 3 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în contradictoriu cu intimatul-reclamant A.., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul-pârât B..

Recurentul-pârât își subsumează criticile motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea în tot a sentinței apelate și, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, fiind introdusă împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea în parte a sentinței apelate și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată doar cu privire la suma de 116.006,41 euro.

Recurentul a formulat cerere de ajutor public judiciar, respinsă prin încheierea instanței de la data de 9 martie 2018.

La termenul de astăzi, Înalta Curte, în complet de filtru, a invocat, din oficiu și a luat în examinare excepția de netimbrare a recursului.

Excepția de netimbrare va fi admisă și recursul va fi anulat ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …" dispoziție care se aplică și recursului.

Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Conform art. 197 C. proc. civ., în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii.

Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată în condițiile legii.

În cauză se constată că cererea nu a fost timbrată anticipat și că recurentul nu s-a conformat nici dispoziției instanței de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 7238,14 RON, deși i s-a pus în vedere să depună dovada achitării acesteia, astfel cum rezultă din dovada de comunicare existentă la dosar.

Reținând că în speță, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de la obligația timbrării, față de faptul că recurentului i-a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 coroborate cu cele ale art. 197 C. proc. civ. și să dispună anularea, ca netimbrat, a recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul - pârât B. împotriva deciziei nr. 1685 din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă, ca netimbrat.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 5 octombrie 2018.