ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1934/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1934/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 16 mai 2018
Asupra cererii de recurs de față
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 249/NLP/PI/17.04.2015, pronunțată în dosarul nr. x/2013, Tribunalul Timiș a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul B..
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând anularea sentinței apelate, respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune și trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond.
Prin decizia civilă nr. 847/08.10.2015 pronunțată în dosar nr. x/2013, Curtea de Apel Timișoara a admisapelul formulat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul-pârât B. împotriva sentinței civile nr. 249/NLP/PI/17.04.2015 pronunțată de Tribunalul Timiș, a anulat în parte sentința apelată și a trimis spre rejudecare primul petit, având ca obiect obligarea pârâtului-intimat la plata sumei de 408088 euro și 28866,68 RON cu titlu de despăgubiri, la Tribunalul Timiș, menținând în rest dispozițiile sentinței apelate, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei deciziei Curții de Apel Timișoara au declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. și pârâtul B..
Prin decizia nr. 1608/06.10.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 847 din 8 octombrie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă. A casat, în parte, decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecarea apelului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. CHIȘODA împotriva sentinței nr. 249/NPL/PI din 17 aprilie 2015 a Tribunalului Timiș, privind primul petit având ca obiect obligarea pârâtului-intimat la plata sumei de 408.088 euro și 28.866,68 RON cu titlu de despăgubiri, menținând celelalte dispoziții ale deciziei. A respins recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. CHIȘODA împotriva deciziei civile nr. 847 din 8 octombrie 2015 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, ca nefondat.
După casare, cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2013*.
Prin deciziei nr. 261/A din 31 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a fost respins apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Chișoda împotriva sentinței civile nr. 249/17.04.2015, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2013, a fost respinsă ca nedovedită cererea pârâtului B. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. CHIȘODA.
Ulterior depunerii cererii de recurs, recurenta a formulat cerere de renunțare la judecată, solicitând instanței să ia act de această cerere.
La termenul de judecată din 16.05.2018, Înalta Curte a luat în examinare chestiunea timbrajului, aceasta având caracter prioritar, și a reținut următoarele:
Prin art. 1 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".
Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
Înalta Curte constată că recursul nu a fost timbrat anticipat și că recurenta nu s-a conformat obligației de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru cu suma de 11268,38 RON, astfel cum i s-a pus în vedere.
Întrucât în cauză, nu operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 și în consecință, să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. CHIȘODA împotriva deciziei nr. 261/A din 31 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2018.