ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.11.2016

ÎCCJ, Decizia nr. 323/2016

HOTĂRÂRE
14.11.2016
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 323/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia civilă nr. 323/2016

Asupra

admisibilității în principiu a recursului de față, în

conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată

următoarele:

La data de 15 iunie 2016, a fost

înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție -

Completul de 5 Judecători recursul declarat de

nr. 998 din 10 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția l civilă, în Dosarul nr. x/1/2016.

În temeiul

dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 C.

proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de

atac deduse judecății în speță.

Analizând

recursul în condițiile art. 493 alin. (1) și (5) C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru

considerentele ce succed.

Potrivit art.

129 din Constituția României, „împotriva hotărârilor

judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public

pot exercita căile de atac, în condițiile legii”.

Conform art. 457

alin. (1) C. proc. civ., „hotărârea judecătorească este

supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în

condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile

din dispozitivul ei”.

Potrivit art.

493 alin. (5) C. proc. civ. „În cazul în care completul este în unanimitate de

acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă,

că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se

încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este

vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul

printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea

părților, care nu este supusă niciunei căi de atac.”

În raport cu

principiile statuate prin textele menționate, admisibilitatea unei

căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui

control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de

exercitarea acesteia în condițiile legii.

În

speță, însă, se constată că aceste condiții nu

sunt îndeplinite.

Astfel,

Completul de 5 Judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva

deciziei prin care secția I a Înaltei Curți de Casație și

Justiție s-a pronunțat asupra unei contestații în anulare

formulată de A.

Având în

vedere dispozițiile art. 7 și pe cele ale art. 457 alin. (1) C. proc.

civ. și întrucât, în speță, recursul vizează o decizie

pronunțată de către secția l civilă a Înaltei

Curți de Casație și Justiție într-o contestație în

anulare, hotărâre care, potrivit dispozițiilor imperative ale art. 508

alin. (4), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., nu este

supusă niciunei căi de atac, nemaiputând fi supusă, astfel,

reformării și dat fiind faptul că recurenta a uzat deja de calea

de atac a recursului, recursul dedus judecății nu este admisibil în

principiu.

Recunoașterea

unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea

procesuală, constituie o încălcare a principiului

legalității, consacrat expres de dispozițiile art. (7) C. proc.

civ., precum și a principiului constituțional al egalității

în fața legii și a autorităților și, din acest motiv,

apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele

procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și

soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege

sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin.

(2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind

sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești

pronunțate cu nesocotirea lor.

Așadar,

în raport cu dispozițiile legale mai sus citate, cu referire la

existența unei hotărâri determinate de legea procesuală ca fiind

susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar prin exercitarea

acestei căi de atac, recursul declarat de A. nu poate fi primit.

În consecință,

pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul, ca

inadmisibil.

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de

2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția l civilă în Dosarul nr. x/1/2016.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi, 14 noiembrie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-09-12
0,99
ÎCCJ, Decizia nr. 272/2016
Decizia civilă nr. 272/2016 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: La data de 14 aprilie 2016, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Cas
ÎCCJ 2016-09-12
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 272/2016
Decizia civilă nr. 274/2016 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: La data de 19 aprilie 2016, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Cas
ÎCCJ 2016-09-12
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 273/2016
Decizia civilă nr. 273/2016 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: La data de 14 aprilie 2016, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Cas
ÎCCJ 2016-11-28
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 339/2016
Decizia civilă nr. 339/2016 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: La data de 25 mai 2016, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație
ÎCCJ 2016-07-11
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 256/2016
Decizia civilă nr. 256/2016 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: La data de 6 aprilie 2016, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casa
Sursă