HUGHES v. THE UNITED KINGDOM

Reclamantul, dl Leslie Hughes, este un național britanic care s-a născut în 1945 și locuiește în Lancashire. A fost reprezentat în fața Curții de către Royds Rdw, avocati din Londra. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whoersley din Biroul Extern și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 2 mai 1990. Nu aveau copii de la căsătorie. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 10 septembrie 2000 și a fost respinsă la 14 septembrie 2000 pe motiv că nu avea dreptul la beneficiile văduvelor deoarece nu era o femeie. Reclamantul a solicitat o reexaminare și la 6 noiembrie 2000, el a fost informat că afirmația sa nu a putut fi reexaminată. Reclamantul nu a apelat în continuare, deoarece el a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu sunt plătite astfel de prestații de securitate socială văduvilor în temeiul legislației din Marea Britanie. Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Willis v. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§ 1426, CEDO 2002-IV și Runkee și White v. Regatul Unit, nr. 42949/98, §§ 40-41, 25 iulie 2007.

The applicant, Mr Leslie Hughes, is a British national who was born in 1945 and lives in Lancashire. He was represented before the Court by Royds Rdw, solicitors in London. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant’s wife died on 2 May 1990. They had no children from the marriage. His claim for widows’ benefits was made on 10 September 2000 and was rejected on 14 September 2000 on the ground that he was not entitled to widows’ benefits because he was not a woman. The applicant asked for reconsideration and on 6 November 2000 he was informed that his claim could not be reconsidered. The applicant did not appeal further as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefits were payable to widowers under United Kingdom law. The domestic law relevant to this application is set out in Willis v. the United Kingdom, no. 36042/97, §§ 1426, ECHR 2002-IV and Runkee and White v. the United Kingdom, no. 42949/98, §§ 40-41, 25 July 2007.